De câte ori trebuie să ne rugăm, pe zi, în această perioadă și cât ar trebui să dureze o rugăciune – Sfaturile mitropolitului Clujului

„Sursa bucuriei sfinte este rugăciunea. Constatăm, cu durere, că omul vremurilor noastre se roagă puţin. Ar trebui ca măcar 10 minute dimineaţa şi 10 seara să ne rugăm lui Dumnezeu, în casa noastră, iar duminica să participăm la cea mai importantă rugăciune, la Liturghie. Omul contemporan nu ştiu dacă se mai roagă acasă, unii se mai roagă, iar la Liturghie participă doar un procent dintre creştini, se pare că la noi, în Transilvania, cam 20%. Aşadar, acum, cu prilejul Paştelui, îi îndemnăm pe credincioşii noştri să se roage şi dimineaţa, şi seara, în casa lor, şi duminica să participe la sfânta Liturghie”, a spus mitropolitul Clujului.

În Pastorala sa de Paşti, el vorbeşte despre tipurile de bucurii ale omului şi despre importanţa fiecăruia.

„Părinţi care au meditat asupra bucuriilor le împart pe acestea în trei categorii. Începând cu cele mai de jos, care sunt bucuriile păcatului, continuă cu cele mijlocii, care sunt bucuriile curate şi sfârşesc cu cele mai de sus, care sunt bucuriile sfinte. Bucuriile păcatului ţin puţin, şi anume până când se consumă păcatul. Alcoolicul se simte bine până când e sub influenţa băuturii, iar apoi rămâne sănătatea zdruncinată. Cei ce folosesc droguri, cât sunt sub influenţa lor se simt grozav, dar după întrebuinţarea lor îndelungată devin nişte epave. Şi am putea continua cu celelalte patimi care-l subjugă pe om. Bucuriile lor ţin foarte puţin, iar urmările lor sunt catastrofale. Bucuriile curate ţin cât o viaţă de om. Asemenea bucurii are omul care reuşeşte să se realizeze, să aibă o misiune frumoasă, să aibă o familie fericită, să-şi vadă copiii crescând sănătoşi, să aibă o casă tihnită. Aceste bucurii nu-l părăsesc niciodată cât trăieşte, dar merg cu el numai până la mormânt. Bucuriile sfinte se declanşează pe pământ, ne însoţesc toată viaţa, dar trec cu noi şi în eternitate. Asemenea bucurie este bucuria Sfintelor Paşti”, a subliniat mitropolitul Andrei Andreicuţ.