Dosarul „Gala Bute”. Elena Udrea, din nou în fața instanței – află dacă va fi extrădată în România

Instanța din Bulgaria a amânat pentru astăzi decizia privind extrădarea în România a Elenei Udrea, condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 7 aprilie, la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute”. Udrea se află în arest în Bulgaria, după ce a încercat să fugă din țară.

Elena Udrea, condamnată definitiv de instanța supremă, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute” trebuie să execute pedeapsa, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, Udrea trebuie să meargă la închisoare după 7 ani de procese, timp în care a profitat de o decizie a Curții Constituționale pentru a tergiversa dosarul.

Instanța supremă a respins contestația în anulare formulată de fostul ministru, în procesul în care a fost apărată de Tudorel Toader.

De asemenea, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Elena Udrea a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica. Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă. Elena Udrea a revenit în România în iulie 2019.

Elena Udrea a recurs la căi extraordinare de atac și a făcut contestație în anulare după decizia Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Concret, Curtea Constituțională a decis că la ICCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție.

În urma deciziilor CCR, instanța a decis anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese cu nume sonore.

În aprilie 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.

Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE. În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar. Adică, judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare sau dacă există riscul de prescriere a unor fapte.