Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul planetei. Ce este fenomenul de „amplificare arctică”

Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul lumii în ultimii 40 de ani: aceste concluzii ale unui nou studiu stârnește noi îngrijorări cu privire la o subestimare a modelelor climatice ale polilor, a căror încălzire are o influență majoră asupra creșterii nivelului mării.

Studiul, publicat în revista Communications Earth & Environment of the Nature, crește semnificativ rata de încălzire în regiunea din jurul Polului Nord.

În 2019, Comisia pentru climă a Națiunilor Unite (IPCC) a estimat că Arctica se încălzește „de peste două ori media globală”, ca urmare a unui proces specific din regiune.

Acest fenomen, numit „amplificare arctică”, are loc atunci când gheața și zăpada din mare, care reflectă în mod natural căldura soarelui, se topesc în apă de mare care absoarbe mai multă radiație solară și se încălzește.

Deși oamenii de știință au căzut de mult de acord cu privire la încălzirea accelerată a Arcticii, estimările lor asupra fenomenului diferă totuși în funcție de perioada pe care aleg să o studieze sau de definiția, mai mult sau mai puțin extinsă, a zonei geografice a Arcticii.

În noul studiu, cercetătorii din Norvegia și Finlanda au analizat patru seturi de date de temperatură colectate în întregul Cerc Arctic de către sateliți din 1979 – anul în care datele satelitare au fost disponibile pentru prima dată.

Ei au ajuns la concluzia că Arctica s-a încălzit în medie cu 0,75 grade C pe deceniu, de aproape patru ori mai repede decât restul planetei.

Din cauza gazelor cu efect de seră generate de activitățile umane, în principal de combustibilii fosili, planeta a câștigat deja aproape 1,2 grade C încă din epoca preindustrială.

„Literatura științifică consideră că Arctica se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât restul planetei, așa că am fost surprins că concluzia noastră a fost mult mai mare decât cifra obișnuită”, a declarat Antti Lipponen pentru AFP, membru al Institutului de Meteorologie finlandez și coautor al studiului.

Cu toate acestea, studiul a găsit variații locale mari ale ratei de încălzire în cadrul Cercului polar. De exemplu, sectorul eurasiatic al Oceanului Arctic, lângă arhipelagul norvegian Svalbard și cel rusesc Novaya Zemlia, s-a încălzit cu 1,25 grade C pe deceniu, de aproximativ șapte ori mai rapid decât restul lumii.

Topirea calotei glaciare este principalul motor al creșterii nivelului mării, înaintea topirii ghețarilor și a expansiunii oceanului sub efectul încălzirii apei.

Nivelul mării a crescut cu 20 cm din 1900 încoace. Cu toate acestea, rata acestei creșteri aproape s-a triplat din 1990 și, în funcție de scenarii, oceanele ar putea câștiga de la 40 până la 85 cm până la sfârșitul secolului.

Calota de gheață a Groenlandei, despre care studiile recente susțin că s-ar putea apropia de „punctul de vârf” de topire, conține o cantitate de apă înghețată suficientă să ridice nivelul oceanelor Pământului cu până la șase metri.