PREMIERĂ în Justiție – Cum a tranșat ÎCCJ problema prescripției în aplicarea deciziilor CCR

„Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material… Sunt supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale, potrivit principiului mitior lex… Constituie lege penală mai favorabilă”, se arată în Motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care se precizează aplicarea Deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 privind prescripția.

Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripția retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile. În același tip, mai multe voci din justiție au invocat faptul că ar fi vorba de „o amnistie mascată” dacă ÎCCJ ar interpreta în sensul deciziilor CCR privind prescripția.

Soluția Înaltei Curți a venit cu circa o luna înainte ca membrii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept să se pronunțe asupra modului în care se vor aplică Deciziile nr. 297/2018 și 358/2022 privind intervenția prescripției.

Soluția pronunțată la finalul săptămânii trecute de Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat cât se poate de obiectiv și de firesc modul de soluționare a dosarelor în care este invocată chestiunea legată de aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 și 358/2022 pronunțate de Curtea Constituțională a României privind intervenția prescripției răspunderii penale, prin care a fost declarat neconstituțional art. 155 alin. 1 Cod penal referitor la întreruperea cursului prescripției, mai scrie luju.ro.

Este vorba de Decizia nr. 185/A pronunțată în dosarul nr. 650/2/2016, prin care judecătorii ICCJ Andrei Claudiu Rus, Laura Soane și Mircea Mugurel Selea au dispus încetarea procesului penal că urmare a intervenției prescripției răspunderii penale, având la baza tocmai cele două Decizii CCR nr. 297/2018 și 358/2022.

Mai exact, întreruperea prescripției este o instituție de drept material (substanțial), legată de instituția răspunderii penale, nefiind prevăzută de legiuitor că o instituție procedurală. Astfel că prescripția răspunderii penale beneficiază de regulile legii penale mai favorabile în ce privește cauzele de întrerupere sau suspendare, cât și a termenelor de prescripție.

În Motivarea ÎCCJ se mai spune, potrivit luju.ro, că, „față de toate persoanele trimise în judecată de DNA în dosarul privind infracțiuni de corupție asimilate corupție, instanța supremă a reținut încetarea procesului penal că urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

„În baza art. 396 alin. 6 și 8 Cod procedura penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedura penală, art. 154 alin. 1 lit. d Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, încetează procesul penal (…) că urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, potrivit Motivării.