Mihai Daraban (CCIR): Decidenții politici nu ar trebui să vorbească de criză economică în România

Din cauza sistemului de colectare ineficient, precum și a unei lipse de politici unitare și solide în acest domeniu, România pierde 475 de euro în fiecare secundă, adică 15 miliarde de euro pe an, se arată într-un comunicat al CCIR.

Dezvoltarea reală a României depinde și de o politică fiscală sănătoasă, care să respecte câteva principii fundamentale, precum: eficientizarea legislației fiscale, restrângerea excepțiilor fiscale și transparentizarea procedurilor de aplicare și verificare, stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie, depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF și toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică.

„CCIR a militat întotdeauna pentru stabilitate și predictibilitate fiscală. Predictibilitatea se referă în primul rând la fiscalitate pentru că din punct de vedere al traseului politic și economic al României în contextul internațional lucrurile sunt destul de clare, nu există surprize. În ceea ce privește predictibilitatea fiscală, România are, de mai mulți ani, un mic avantaj în ceea ce privește costul forței de muncă care face ca producția economică să nu stagneze. Evident, criza energetică va reprezenta o provocare pentru noi, dar, așa cum știm, provocările aduc progres. Decidenții politici nu ar trebui să mai vorbească de criză economică pentru că astfel dezarmează investitorii care devin extrem de prudenți, iar economia noastră are nevoie urgentă de investiții în toate domeniile”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

„Studiul Percepții despre fiscalitatea din România, realizat pe un eșantion naţional de 1104 persoane, a relevat faptul că pentru redresarea economică a țării, majoritatea respondenților au indicat generalizarea sistemelor de plăți electronice și limitarea drastică a plăților în numerar, reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, precum și reducerea sporurilor angajaților din administrația publică cu 50%.

De asemenea, plafonarea veniturilor maxime obținute din bani publici de către o persoană la 6.000 euro lunar, anularea pensiilor speciale, anularea subvențiilor pentru partidele politice, reducerea accizelor la energie și combustibili cu 10% și acordarea de facilități fiscale temporare pentru companiile care investesc și creează locuri de muncă au fost identificate ca soluții pentru o dezvoltare economică durabilă”, a declarat preşedintele fondator al Biroului de Cercetări Sociale, dl. Bruno Ștefan.

Pactul pentru Fiscalitate este un proiect care a fost lansat în decembrie 2014 și are ca principal scop dezbaterea importanței predictibilității și stabilității fiscale, combaterea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare, dar şi alte măsuri economice şi fiscale.