Semnal de la Cotroceni: „Inflația actuală, extrem de dureroasă, este nota de plată a măsurilor din pandemie, alături de război și criza energetică”

„Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educaţie economică şi financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziţie economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia şi societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conştienţi că schimbări şi reforme vom face continuu, şi de acum înainte, în educaţie, sănătate, economie sau administraţie. Una din lecţiile economice elementare pe care o prezint studenţilor mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opţiuni individuale sau decizii politice.

Însă, considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu consecințe profunde pentru decizii esențiale. De prea multe ori întâlnim opinii și comportamente care par să spună că educația este gratuită – pentru că școlile sunt gestionate în general de stat, că mediul natural este gratuit – pentru că este al tuturor, sau chiar pacea este gratuită – pentru că beneficiem de securitate, fără să fi simțit războiul”, a declarat consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, în cadrul conferinţei „Educaţia financiară şi sistemul bancar”, potrivit articolului postat pe blogul său.

„Este important să cunoaştem, de exemplu, că inflaţia nu vine de la sine, ci este rezultatul unor decizii. Şi să înţelegem de ce realitatea globală a inflaţiei actuale, extrem de dureroasă în prezent, este de fapt nota de plată pentru politicile monetare şi bugetare din pandemie, politici de tip „whatever it takes”, prin care statele lumii au căutat să salveze economia de criza pandemiei, prin multiplicarea masei monetare şi deficite bugetare fără precedent în ultimele decenii. Şi la acestea se adaugă acum spirala inflaţionistă a războiului şi a unei crize energetice severe, potenţată şi de obiectivele verzi”, a mai spus Cosmin Marinescu, în conferința de marți.

„Suntem datori să privim educaţia financiară şi în sensul său mai larg, ca educaţie economică ce ascute simţul realităţii pentru cetăţeanul informat, care ghidează acţiunea umană pe calea optimizării, în sensul antreprenorial al calculelor cost-beneficiu, instrumentul de altfel indispensabil pentru progresul societăţii umane. Însă acest tip de educaţie de conştientizare economică are mai puţină legătură cu sistemul de învăţământ formal, şi mai mult cu principiile economiei de piaţă şi etosul antreprenorial, cu valorile psiho-sociale şi culturale naţionale, sau cu logica practică a disciplinei financiare trăită şi învăţată mai degrabă în familie, nu doar predată în şcoală”, a mai atras atenția consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.

„Trăim vremuri în care crizele se suprapun şi se potenţează reciproc, schimbă paradigme şi accelerează transformări sociale şi economice greu de anticipat, dar şi de valorificat în plan strategic. Este bine să vrem şi să avem răspunsuri clare şi imediate la crize, însă nu oricum şi cu orice preţ. În prezent, costurile redresării post-pandemie sunt dublate de efectele războiului, de explozia preţurilor la energie şi materii prime, de inflaţia severă şi schimbările climatice. Din câte vedem, avem încă paşi consistenţi de parcurs pentru a putea vorbi din nou despre stabilitate şi predictibilitate economică”, a mai afirmat Cosmin Marinescu.

„Semnalele anului trecut de revenire a marilor economii au fost anulate, practic, prin efectele războiului asupra sectorului energetic şi la nivelul unor lanţuri cheie de aprovizionare în economia mondială. Prognozele de creştere economică pentru 2023 au fost retrogradate destul de puternic. Fondul Monetar Internaţional şi OCDE estimează pentru Zona Euro şi SUA creşteri economice modeste, de sub 1%, care confirmă fragilitatea economiilor şi îndeamnă la măsuri adecvate, bazate pe prudenţă, echilibru şi responsabilitate onestă pentru viitor. De aici şi nevoia de a cunoaşte realitatea din spatele cifrelor, fie şi numai dacă ne raportăm la ratele persistente ale inflaţiei actuale, atât de dureroase pentru categoriile sociale cu venituri mici şi fixe, cum sunt pensiile, de fapt, pentru marea parte a pensionarilor României”, a mai declarat Cosmin Marinescu.