Oliver Zipse, președintele ACEA, reacție critică la decizia de interzicere a vânzării mașinilor alimentate cu benzină și motorină

La doar câteva ore după anunțul oficialilor de la Bruxelles legat de interzicerea vânzărilor de autoturisme alimentate cu benzină și motorină din 2035, Oliver Zipse a menționat că industria auto poate livra mașinile, dar așteaptă crearea condițiilor pentru ca acestea să poată fi utilizate.

Acordul din această săptămână dintre reprezentanții Comisiei, Parlamentului și Consiliului European impune o reducere a emisiilor de CO2 de la mașini și camionete cu 100% până în 2035. Mai exact, decizia consfințește măsurile solicitate în această vară de Comisia Europeană prin planul „Fit for 55” și duce la o interzicere a vânzărilor de mașini cu motoare cu ardere internă, inclusiv hibride.

În acest context, președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) și șef al grupului BMW, Oliver Zipse a menționat că „Această decizie pe termen lung este fără precedent. Înseamnă că Uniunea Europeană va fi acum prima și singura regiune din lume care va deveni complet electrică”.

La prima vedere declarația lui Zipse pare simplă susținere a planului „Fit for 55”, însă e limpede că oficialul a ținut să atragă atenția că UE o ia mult înaintea altor state cu eliminarea mașinilor cu motoare termice și asta ar putea duce la probleme atât pentru industria de pe continent cât și pentru utilizatorii de mașini din Europa.

De altfel, în continuare, șeful ACEA notează că „industria europeană de automobile este la înălțimea provocării de a furniza aceste mașini și camionete cu emisii zero. Cu toate acestea, suntem acum dornici (n.n. – ACEA) să vedem condițiile-cadru esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv reflectate în politicile UE. Acestea includ suficientă energie regenerabilă, o performantă infrastructură de încărcare privată și publică și acces la materii prime”.

Oliver Zipse atrage atenția – nu pentru prima dată – că mașinile electrice nu pot fi acceptate de cumpărători fără ca statele din Uniunea Europeană să asigure condiții bune de utilizare, inclusiv o densitate corectă a stațiilor de încărcare. Totodată, pentru a respecta ideea de reducere la zero a emisiilor de CO2 provenite de la vehicule, energia cu care trebuie încărcate acestea este obligatoriu să provină din surse nepoluante. Nu trebuie omisă solicitarea privind accesul la materii prime, una dintre marile probleme ale industriei auto europene atunci când vine vorba despre producția de mașini electrice și, mai ales, baterii pentru acestea.

ACEA susține că, datorită investițiilor continue din industrie, anul trecut una din cinci mașini noi vândute în UE au fost cu alimentare la priză. Se estimează că, până în 2030, raportul va crește la trei mașini din cinci, ceea ce va pune UE înaintea tuturor celorlalte regiuni ale lumii.

„Trebuie să lucrăm acum împreună la politici care să garanteze accesul la materiile prime necesare pentru mobilitatea electrică, să facă mașinile electrice produse accesibile pentru piața de masă, să atenueze consecințele negative asupra forței de muncă și să le permită cetățenilor europeni să-și încarce vehiculul electric rapid și ușor”, a declarat și directorul general al ACEA, Sigrid de Vries.

Conform acesteia, ca parte a unei politici industriale cuprinzătoare, Europa trebuie să construiască lanțuri de aprovizionare solide, mai ales când vine vorba de componente critice, cum ar fi bateriile și materiile prime. În caz contrar, producătorii de vehicule din UE se vor afla într-un dezavantaj semnificativ în comparație cu omologii lor din alte regiuni – în special în lumina creșterii prețurilor la energie.

De vries atrage atenția și că orientarea exclusiv către mașini electrice poate fi o cale greșită, însă în prezent nu sunt create condiții pentru utilizarea altor tehnologii precum hidrogenul.

„Tehnologia rămâne esențială pentru a ne păstra agilitatea și a răspunde diferitelor nevoi adaptându-ne la circumstanțele în schimbare. După cum demonstrează actuala criză energetică, diversificarea este esențială pentru a crește reziliența Europei”, a încheiat Sigrid de Vries.