Motivul pentru care toţi locuitorii din Coreea de Sud vor deveni mai tineri cu un an sau doi: ”Îmi lua mult să răspund ce vârstă am”

Coreea de Sud a adoptat legi pentru renunţarea la metoda sa tradiţională de a calcula vârsta şi adoptarea standardului internaţional, o schimbare care îi va face pe toţi cetăţenii săi cu un an sau doi mai tineri în documentele oficiale, potrivit The Guardian.

Coreenii sunt consideraţi că au vârsta de un an când se nasc, iar un nou an este adăugat la fiecare 1 ianuarie. Această vârstă este cea menţionată de coreeni cel mai des în viaţa de zi cu zi.

Există şi un alt sistem, separat, pentru recrutare şi pentru calcularea vârstei legale pentru a consuma alcool şi a fuma, în care vârsta unei persoane este calculată de la zero la naştere şi se adaugă un an la 1 ianuarie.

Totuşi, de la începutul anilor 1960, Coreea de Sud a folosit, pentru documente medicale şi legale, şi norma internaţională de a socoti de la zero la naştere, adăugând un an la fiecare aniversare a naşterii.

Acest şir derutant de sisteme va dispărea – cel puţin din documentele oficiale – din iunie 2023, când noile legi care stipulează folosirea doar a metodei internaţionale pentru calculul vârstei vor intra în vigoare.

”Schimbarea are ca scop reducerea costurilor socio-economice nenecesare, întrucât disputele legale şi sociale, dar şi deruta persistă din cauza modurilor diferite de a calcula vârsta”, a declarat Yoo Sang-bum, din partea partidului Puterea Poporului, aflat la guvernare, în faţa Parlamentului.

Jeong Da-eun, o angajată într-un birou, în vârstă de 29 de ani, se bucură de această schimbare şi spune că mereu a trebuit să se gândească de două ori când a fost întrebată în străinătate despre vârsta sa.

”Îmi amintesc că străinii se uitau miraţi la mine pentru că îmi lua atât să răspund ce vârstă am”, a spus ea.

”Cine nu s-ar bucura să devină cu un an sau doi mai tânăr”, a adăugat ea.

Originile acestui sistem sunt incerte. O teorie este aceea că la naştere o persoană are un an ţinând cont de timpul petrecut în pântece – nouă luni fiind rotunjite la 12. Alţii leagă acest sistem de un străvechi sistem numeric asiatic, care nu avea conceptul de zero.

Explicaţiile pentru adăugarea câte unui an la 1 ianuarie sunt şi mai complicate.

Unii experţi indică teoria conform căreia vechii coreeni îşi plasau anul naşterii în calendarul chinezesc cu un ciclu de 60 de ani, dar, într-o perioadă în care nu existau calendare obişnuite, îşi ignorau ziua naşterii şi adăugau pur şi simplu un an întreg în prima zi a calendarului lunar. Acel an în plus la 1 ianuarie a devenit o banalitate, în timp mai mulţi sud-coreeni au început să respecte calendarul occidental.