Trăim într-o urgență climatică. Este avertismentul făcut de specialiștii climatologi, după cea mai gravă secetă din 2022

Temperaturile ridicate din ultima vreme vin după ce, în 2022, ne-am confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, în cea mai călduroasă vară europeană de când se fac măsurători. Specialiștii ne avertizează că trăim într-o urgență climatică. Deja în multe zone, altadată pline de zăpadă, acum crește iarba, iar copacii sunt în floare.

Datele strânse în ultimii 143 de ani confirmă, potrivit climatologilor, că pământul continuă să se supraîncălzească. Așa arată observațiile experților suprapuse peste globul pământesc: timp de 90 de ani, începând din 1880, predomină culoarea albastră, adică un aer mai rece. Apoi curenții de aer se modifică în nuanțe, care trec de la galben la portocaliu și roșu, în funcție de cât de cald este în zona respectivă. Temperatura globală a urcat cu peste 1 grad Celsius, iar specialiștii spun că o astfel de creștere ar fi trebuit să apară în decursul a zeci de mii de ani.

În România, clima temperat continentală a căpătat caracteristici noi: este mai uscată și cu temperaturi mai ridicate în toate anotimpurile. În ultimele decenii, primăvara vine statistic mai devreme, uneori chiar și cu două săptămâni. În plus, iarna ninge din ce în ce mai puțin, iar în unele regiuni deloc.

Acest grafic ne arată frecvența numărului de zile caniculare din România începând cu anul 1961. Ce observăm aici este că, în ultimii 36 de ani, perioadele de arșiță s-au înmulțit de la nici cinci pe an, până la aproape 20. Vorbim de zile cu temperaturi de peste 35 de grade, iar perioadele nocturne sunt la fel. Avem din ce în ce mai multe nopți tropicale anual.

Față de era preindustrială, nivelul de dioxid de carbon a crescut în atmosferă la nivel global cu 50%, iar metanul cu peste 100%. Vorbim de gaze care lasă lumina soarelui să treacă, dar care blochează la sol căldură. În plus, zonele verzi care absorb din gazele cu efect de seră sunt înlocuite de orașe asfaltate, iar pădurile sunt tăiate pentru lemn. Toate acestea au efect accelerator.

De când a început încălzirea accelerată

Încălzirea accelerată a început cu anul 2002, când stratul de gheață de la Polul Nord și Polul Sud a început să scadă vertiginos. În fiecare an, Antarctica pierde 151 de miliarde de tone de gheață, în timp ce Groelnada pierde 280 de miliarde de tone anual. Chiar dacă există și perioade când gheața se reface, nu am mai atins niciodată nivelul de acum 20 de ani. Toată gheața topită se scurge în oceane, iar de aici urmează o reacție în lanț asupra lumii întregi.

Roxana Bojariu studiază clima de peste 30 de ani. Conduce un grup de cercetători pe probleme climatice în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie și reprezintă România și la nivel european. Face parte și din grupul de experți care fundamentează poziția Uniunii în negocierile climatice internaționale.

Roxana Bojariu, climatolog ANM: „Clima e un concept abstract. Nu o simți cum am simțit episodul de vreme din State. Simțim variațiile de temperatură de la o zi la alta, dar clima înseamnă o statistică pe o perioadă mai mare de timp. Dacă apare o perturbație iar frigiderul artic nu mai generează gheață, se strică echilibrul care, până acum, dădea forma climei actuale. Deși au mai fost schimbări climatice în istoria de patru miliarde și jumătate de ani a Pământului, ele au avut altă scară de timp și alte cauze. De exemplu, una ar fi ciclul de viață al soarelui. Încălzirea actuală are o scară de timp de ordinul sutelor de ani, iar factorul principal e compoziția atmosferei. Omul a modificat atmosfera, iar efectele se văd repede”.

Mai mult, cercetătorii de la NASA au observat cu ajutorul sateliților că oceanele s-au încălzit în ultimii 50 de ani cu 0.33 de grade celsius. Pare puțin, dar orice încălzire modifică volumul acestora și rezultă creșteri de nivel. În acest ritm, până în 2050, cotele vor crește cu 30 de centimetri, iar asta va duce la inundații masive în zonele de coastă de pe glob.

Roxana Bojariu, climatolog ANM: „Trăim într-o urgență climatică. Schimbarea climei vine cu provocări la nivelul societății, chiar statele dezvoltate, precum Germania, dacă ați văzut inundațiile, fac față cu greu. Ce se întâmplă? Vor migra oameni. În Europa am avut cea mai puternică secetă din ultimii 500 de ani, iar în Pakistan, o treime din țară a fost sub ape. Sunt migranți care au plecat spre Noua Zeelanda, spre Australia din acele mici insule din Pacific, dar culmea e că legislația actuală nu recunoaște statutul de azilant climatic”.

Cea mai mare teamă a climatologilor

Schimbările climatice sunt studiate de mai bine de 30 ani. Diana Mangalagiu este de 11 ani profesor la universitatea din Oxford și autoarea a numeroase studii pe această temă. Cea mai mare teamă a sa este că societatea nu se va mobiliza suficient de repede.

Diana Mangalagiu, profesor al Institutului pentru Schimbări Climatice Oxford: „De 50 de ani am conștientizat că schimbările climatice ne afectează. De 22 de ani e clar că omul e de vină. Perioada de 10 ani de acum în colo e foarte importantă. Facem investiții de trilioane pe an, va costa mai mult, dar emisiile scad. Acum e mai ușor să limităm ce scoatem decât să eliminăm ce am scos deja. Există tehnologii de geoinginerie prin care încercăm să scoatem emisiile din atmosferă. La nivel mic, de exemplu, sunt copaci artificiali testați în Singapore”.

Toate țările lumii au recunoscut în diferite convenții dedicate schimbărilor climatice că emisia gazelor de seră trebuie ținută sub control.

China ocupă primul loc în topul națiunilor cu cele mai mari emisii de carbon, urmată de Statele Unite și India. Țările mai puțin dezvoltate au cerut la convenția din Egipt compensații pentru pierderile cauzate de secetă sau furtuni. Acolo s-a aflat și Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care a negociat pentru România.

Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului: „Au fost țări care și-au asumat finanțarea, rolul de a compensa pentru pagubele produse de ei indirect, însă China a jucat un rol interesant. S-a alăturat statelor din grupul G77 și a spus și noi suntem țară în curs de dezvoltare. Și noi îi sprijinim pe ceilalți care au nevoie de finanțare, iar când o țară precum China se alătură acestui grup de state, negocierile devin mai dificile”.

România ar trebui să primească bani și din Fondul Social de Climă Operațional din 2026. Vorbim de miliarde de euro, care se vor strânge din taxarea la nivel european a emisiilor de carbon provenite din transport public și încălzire rezidențială. Fondurile vor contribui la tranziția către energie verde. Există, însă o condiție, să fie atinse ținte impuse pentru decarbonizare.

Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului: „Dacă Ministerul Energiei îmi spune mâine că nu pot să fac decarbonarea peste noapte, sau transporturile îmi spun hai să o lăsăm mai ușor că noi avem încă multe tiruri, locomotive diesel pe drum, atunci aceste ținte trebuie să se împartă cumva echitabil, cei care pot mai mult, să-i ajute pe cei care pot mai puțin și presiunea să nu cadă pe persoane, pentru că taxarea carbonului din încălzire va avea un impact și pe persoane fizice”.

Adică, în cel mai rău scenariu, oamenii care își încălzesc locuințele cu lemne sau centrale pe gaz ar putea fi și ei taxați.

Anul trecut, Administrația Prezidențială a înființat un grup de lucru cu 41 de experți în schimbări climatice. Misiunea acestora a fost să elaboreze un raport integrat despre ce trebuie să facă România, pentru a combate schimbările climatice. Documentul cu 48 de măsuri propuse este în dezbatere publică până la finalul lunii, urmând să fie implementat apoi de guvern.