Șeful diplomației ungare amenință că țara sa nu va mai susține Ucraina – Care e motivul

La conferinţa de presă susţinută în pauza şedinţei consiliului UE pentru afaceri externe, şeful diplomaţiei ungare a declarat că şi de data aceasta, subiectul principal a fost războiul din Ucraina. “Văd că, deşi a început un nou an, atitudinea de război nu se schimbă şi predomină aceeaşi atmosferă de război”, a spus Szijjártó.

Ca exemplu, ministrul ungar a menţionat că înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a propus ca blocul să aloce încă 500 de milioane de euro din cadrul Instrumentului European pentru Pace pentru finanţarea transporturilor de arme către Ucraina şi să contribuie cu 45 de milioane de euro la operarea misiunii de instruire a armatei ucrainene.

“Poziţia noastră este clară: este nevoie de pace, cât mai curând posibil. (…) Cu cât cineva se află mai departe de Ucraina din punct de vedere geografic, cu atât mai puţin simte în mod direct efectele războiului, prin urmare, este posibil să existe cu atât mai puţin angajament pentru obţinerea păcii cât mai curând posibil”, a spus Péter Szijjártó.

“Orice decizie care ar putea duce la prelungirea sau potenţiala escaladare a războiului este împotriva intereselor noastre, de aceea, nu credem că este o idee bună să creştem livrările de arme, dar în acelaşi timp, nu împiedicăm implementarea deciziilor Uniunii Europene în acest sens”, a afirmat oficialul ungar.

Péter Szijjártó a vorbit, de asemenea, despre problema “atacurilor concentrate şi grave” care au loc împotriva comunităţii naţionale maghiare din Ucraina.

Ministrul ungar de externe a spus: Este inadmisibil ca directori de şcoli şi profesori de naţionalitate maghiară să fie concediaţi brusc, în număr mare, fără nicio justificare, iar instituţiile să fie obligate la înlăturarea simbolurilor naţionale maghiare. “Toate acestea sunt semne ale unui atac anti-maghiar grav, concentrat”, a avertizat politicianul.

“Toate aceste lucruri sunt inacceptabile, iar în acest sens, măsuri ar trebui luate nu numai de către noi, maghiarii, ci şi de către Uniunea Europeană. Este inadmisibil să susţii că aceasta este o problemă bilaterală”, a adăugat Szijjártó.

Ministrul ungar de externe a subliniat că în calitatea sa de ţară candidată la aderarea la UE, Ucraina trebuie să respecte regulile comunităţii, iar asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale este o valoare şi o obligaţie comună.

Ministrul a subliniat că s-a aşteptat ca în timpul negocierilor de aderare situaţia comunităţilor naţionale din Ucraina să se îmbunătăţească. Cu toate acestea, regulile adoptate în decembrie creează o situaţie şi mai gravă, iar împreună cu atacurile legale serioase ce au loc reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Potrivit politicianului maghiar, ar trebui să se revină la legile aflate în vigoare în 2015.

“Atacurile concentrate care au loc împotriva maghiarilor şi măsurile anti-maghiare vor face ca în perioada următoare pentru Ungaria să devină dificilă luarea unor decizii care înseamnă sacrificii pentru sprijinul Ucrainei”, a declarat Péter Szijjártó.

“Prin urmare, ne aşteptăm ca Ucraina să respecte drepturile comunităţii naţionale maghiare, (…) şi ne aşteptăm, de asemenea, ca şi Uniunea Europeană să acţioneze în acest sens”, a adăugat ministrul.

Uniunea Europeană a acordat luni 500 de milioane de euro pentru livrările de arme către Ucraina şi a alocat 45 de milioane de euro pentru formarea militarilor ucraineni în UE. Miniştrii de externe ai UE, reuniţi la Bruxelles, au convenit să deblocheze aceste două linii de finanţare din Fondul European pentru Pace şi au vorbit prin videoconferinţă cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba.

Această sumă ridică la 3,6 miliarde de euro asistenţa financiară militară acordată Ucrainei prin Fondul European pentru Pace (EPF), la care se adaugă finanţarea bilaterală a statelor membre, asupra căreia nu toate comunică.