Kârgâzstanul şi Uzbekistanul şi-au delimitat frontiera comună

Kârgâzstanul şi Uzbekistanul, două foste republici sovietice din Asia Centrală, au anunţat astăzi că şi-au delimitat frontiera comună, la peste trei decenii de la destrămarea URSS. Anunţul constituie un semn de destindere într-o regiune marcată în continuare de instabilitate.

În trecut, absenţa demarcării pe anumite porţiuni ale frontierei comune de 1.400 km a dus sporadic la ciocniri între comunităţile locale din aceste zone agricole, mai ales pentru accesul crucial la păşuni sau apă.

‘Kârgâzstanul şi Uzbekistanul au terminat procesul de delimitare a frontierei (…) punând astfel punct final problemei frontaliere’, a salutat vineri liderul kârgâz Sadîr Japarov.

Acordul, ratificat deja de cele două parlamente în toamnă, a fost semnat cu ocazia vizitei preşedintelui uzbec Şavkat Mirzioiev la Bişkek, capitala kârgâză.

‘Este un eveniment istoric aşteptat de mulţi ani de popoarele noastre frăţeşti’, a declarat el, calificând Kârgâzstanul drept un ‘partener strategic important, vecinul nostru cel mai apropiat şi prieten de lungă durată’.

În ultimele luni, în Kârgâzstan s-au desfăşurat manifestaţii locale împotriva acestui acord, ce prevede în special un schimb de câţiva km de terenuri şi gestionarea unor resurse de apă. Mai multe personalităţi – deputaţi, înalţi funcţionari, membri ai societăţii civile – au fost arestate.

În iunie 2010, violenţe sângeroase între comunităţi kârgâze şi uzbece au avut loc în principalele oraşe din sud, Oş şi Jalal-Abad, soldându-se cu aproape 500 de morţi şi circa 400.000 de strămutaţi şi refugiaţi.

Kârgâzstanul nu şi-a delimitat încă în totalitate frontiera cu Tadjikistanul, o altă fostă republică sovietică din Asia Centrală, în pofida întâlnirilor regulate între cele două autorităţi.