Avertisment sumbru în plină criză: DISPAR medicamentele ieftine din România în 2023 – Producătorii cer ajutor de la Guvern și ministrul Rafila

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România a anunțat marți că revizuirea în sus a taxei claw-back ca urmare a solicitărilor Comisiei Europene reprezintă o reală tragedie pentru pacienţii romani şi un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România.

Aceștia cer măsuri concrete din partea Guvernului și a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, pentru că, în cazul creşterii acestei taxe pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente, tot mai multe medicamente ieftine, făcute în România, nu se mai găsesc și nu se vor mai găsi în farmacii, pentru că nu mai sunt rentabile pentru producători, ele sunt exportate.

Semnalul de alarmă vine în plină criză declanșată de anul trecut de epidemia de gripă și interzicerea de la export a mai multor medicamente, pentu care s-a primit undă verde de la Bruxelles: antibiotice precum amoxicilină, azitromicină, sau penicilina V, și antitermicele pentru copii sub formă de sirop care conțin ibuprofen și paracetamol.

PRIMER face apel la Primul Ministru Nicolae Ciucă şi la Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila să abordeze cu maximă prudentă şi profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienţii şi industria din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din ţară, care produc medicamente generice, la preţuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienţilor la medicamente şi un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin şi nu de măsuri fiscale împovărătoare, a transmis Dragoş Damian, director executiv PRIMER.

„În acord cu Tratatul privind funcţionarea Comisiei Europene aceasta solicita anularea taxei clawback de 15% stabilită de Parlamentul României în 2020. Această solicitare, dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuităţi mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienţilor cu medicamente din producţia internă punând sub semnul întrebării continuarea activităţii majorităţii producătorilor de medicamente din ţară.

Reamintim că taxa clawback, o taxă pe venituri unică în industria de medicamente, este plătită încă din 2011 de producători în condiţiile în care preţurile medicamentelor sunt impuse de Ministerul Sănătăţii, astfel încât nici o parte a taxei nu poate fi absorbită în preţul de vânzare al medicamentelor. Aşadar, apare un fenomen pervers, medicamentele nu se pot scumpi, însă vor dispărea din piaţă, pentru că aplicarea unei taxe clawback în creştere va duce la prăbuşirea rentabilităţii produselor farmaceutice iar producătorii nu vor avea altă soluţie decât să le scoată din portofoliu. Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator şi creează reale probleme pacienţilor în a-şi asigura continuitatea la tratamente însă, în contextual actual, în care începând cu 2022 au crescut preţurile la materii prime, materiale şi utilităţi, impactul va fi şi mai dramatic.

Pentru comparaţie, o taxă similară a fost introdusă doar recent în Ungaria, ca şi o taxă de solidaritate, însă ea are o valoare de maximum 8% şi doar pentru cifre de afaceri foarte mari. În România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporţionat de mare, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE.

Taxa clawback este motivul pentru care industria românească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România devenind dependentă de importuri în proporţie de 80%, iar efectele s-au văzut, inclusiv în problemele de aprovizionare cu medicamente specifice de sezon”, se arată în comunicatul de presă PRIMER.