Sărbătoare mare 5 februarie – Cruce cu roșu în calendarul ortodox

Sărbătorile zilei:

OrtodoxeSf. Mc. Agata şi TeodulaDuminica a 33-a după Rusalii

Greco-catoliceDuminica 33 dR. Sf. m. Agata

Romano-catoliceDuminica a 5-a de peste anSf. Agata, fc. m.

Sfintele Mucenice Agata şi Teodula sunt pomenite în calendarul creştin ortodox în ziua de 5 februarie.

Sfânta Agata s-a născut în insula Sicilia, a trăit în secolul al III-lea, fiind martoră a persecuţiilor împotriva creştinilor ordonate de Deciu (249-251). A fost luată şi dusă dintr-o cetate, Panorm, în alta, Catania, acolo unde se afla guvernatorul, pentru a fi judecată din pricina credinţei.

Pe drum tânăra, care era însoţită de câţiva credincioşi, se întărea, gândind ca îşi va pune sufletul său pentru Hristos.

„Astfel grăind în sine, cu lacrimi fierbinţi îşi spăla faţa. Apoi, mergând ea, i s-au dezlegat curelele încălţămintelor, iar punându-şi picioarele pe o piatră ca să le lege, a privit şi n-a văzut pe nimeni din cunoscuţii ce o petreceau, pentru că toţi, lăsând-o pe ea, se întorseseră. Pentru aceea, mai mult a lăcrimat şi s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: ‘Atotputernice, Doamne, pentru cetăţenii mei, cei ce n-au crezut pe roaba Ta, că voiesc să pătimesc pentru numele Tău cel sfânt, arată vreo minune în locul acesta’. Şi îndată a crescut un măslin sălbatic, fără de roade, care închipuia minţile cele sălbatice ale panormitenilor”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfânta Agata a fost omorâtă în chinuri, în cetatea Catania, după ce a refuzat să fie coruptă spre păcat în casa unei femei bogate, Afrodisia. Convingându-se de acest lucru, guvernatorul a poruncit să fie supusă la torturi.

„Chintian, voievodul, aducând iarăşi înaintea judecăţii sale pe Sfânta Agata, a întrebat-o: ‘Cum te-ai hotărât pentru a ta sănătate?’ Răspuns-a sfânta: ‘Sănătatea mea este Hristos’. Zis-a voievodul: ‘Leapădă-te de Hristos, ca să nu pieri încă în tinereţile tale’. Răspuns-a sfânta: ‘Leapădă-te şi tu de zeii tăi cei mincinoşi, care sunt pietre şi lemne, şi te apropie de adevăratul Dumnezeu, Cel ce te-a făcut, ca să nu cazi în chinurile cele veşnice’. Atunci, mâniindu-se, voievodul a poruncit să o spânzure goală de un lemn şi să o bată”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfânta mucenică şi-a dat sufletul în temniţă, după multele chinuri pe care le-a îndurat.

„Atunci a venit în cetatea aceea, la cinstitul trup al muceniţei, un tânăr frumos, neştiut de nimeni, având cu sine o sută de tineri bine împodobiţi. Acela, petrecând la mormânt trupul sfintei, a pus în racla ei o tăbliţă de piatră, pe care era scris: ‘Minte cuvioasă, cinste lui Dumnezeu şi patriei izbăvire’. O scrisoare ca aceasta punând pe capul sfintei muceniţe, îndată s-a făcut nevăzut şi tot poporul a cunoscut că erau îngerii lui Dumnezeu”. (Vieţile Sfinţilor)

* Sfânta Teodula a trăit în timpul împăratului Diocleţian (284-305) şi a căzut victimă persecuţiilor ordonate de acesta împotriva creştinilor. A primit moarte martirică într-o cetate din Asia Mică.

În timpul chinurilor la care a fost supusă pentru a apostazia de la credinţa creştină, sfânta a convins mulţi oameni dintre cei care priveau la supliciul ei să se închine la Hristos, Fiul lui Dumnezeu. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)