Fostul premier britanic a făcut anunțul: Boris Johnson vrea în fruntea NATO – Ce șanse reale îi dau aliații

Fostul premier britanic, Boris Johnson vrea să ajungă la conducerea NATO. El a declarat acest lucru pentru presa ucraineană. Stoltenberg urmează să se retragă la toamnă, după ce mandatul său a fost prelungit de trei ori din cauza războiului declanșat de Rusia. 

Specialiștii sunt de părere că următoarea persoană care va veni la conducerea NATO va fi, cel mai probabil, o femeie din Europa de Est. Asta în condițiile în care unii aliați susțin mai multă diversitate regională. Jens Stoltenberg, care deține funcția începând din 2014, este fostul premier al Norvegiei, iar cei mai recenți predecesori ai săi au fost de origine daneză, olandeză și britanică, potrivit Realitatea PLUS. 

„Eu mă consider cu siguranță un candidat. Este o poziție bună și importantă”, a declarat fostul premier britanic Boris Johnson în cadrul unui buletin de știri ucrainean 24/7, potrivit publicației ucrainene Pravda.

„În fruntea NATO? Este o idee grozavă. Știți, este o idee foarte bună. Vreau să subliniez, dragi prieteni, că am această idee și să nu uite nimeni că există un candidat [pentru funcția de secretar general al NATO] pe linie. De data aceasta, cred că voi fi norocos”, a mai spus Johnson întrebat despre conducerea NATO.

El a reamintit că fostul premier italian Mario Draghi a sugerat ca un reprezentant al Uniunii Europene să fie numit în funcția de viitor secretar general al NATO.

„Nu sunt deloc de acord cu el. Cred că există și alți candidați în afara Uniunii Europene. Nu trebuie să fie neapărat UE”, a adăugat fostul premier britanic.

Johnson susține aderarea Suediei și Finlandei în NATO, despre care afirmă că este „mai puternică ca niciodată”: „Și vedem destul de clar că aderarea Ucrainei este o perspectivă. Trebuie să se întâmple, este evident. Putin a demontat toate argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO. Acum acestea au dispărut”.

Vehicularea numelui lui Boris Johnson la șefia NATO nu este nouă. S-a întâmplat și anul trecut, înainte de prelungirea mandatului actualului secretar general. Jens Soltenberg mai are șase luni de mandat. El se află în această funcție din 1 octombrie 2014. și, ar fi trebuit să demisioneze anul trecut, pentru a conduce Banca centrală din Norvegia, după cum ar intenționa, însă din cauza declanșării războiului Rusiei în Ucraina i-a fost prelungit mandatul până la 30 septembrie 2023.

Boris Johnson era susținut anul trecut de un grup de politicieni conservatori pentru șefia NATO, duoă demisia sa din fruntea Guvernului de la Londra. 

În prezent, aliații nu au ajuns la un consens privind un candidat pentru viitorul secretar general al NATO, ales în locul lui Stoltenberg. Potrivit presei internaționale, printre numele vehiculate se află premierul olandez Mark Rutte,  ministrul apărării britanic Ben Wallace, șefa guvernului estonian Kaja Kallas. 

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Deja înaintea începerii invaziei ruse în Ucraina, a existat scenariul ca alianţa să selecteze un secretar general din est. Unii oficiali din regiune susţin că războiul a consolidat această posibilitate pentru cineva din ţări ca Estonia sau Lituania. Și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, apare pe lista numelor mai puțin vehiculate.

În același timp, ar exista o presiune la nivel internațional ca în fruntea NATO să fie aleasă o femeie, pentru că toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi.

„Este timpul pentru o femeie SecGen. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO, la începutul anului.