Robotul ION a dat rateuri la prima apariție în public – Guvernul cere răbdare în cazul consilierului cu inteligență artificială: Trebuie să învețe

Dezvoltatorii au explicat că ION încă se află în faza de învățare și mai durează până va reuși să ofere soluții. În condițiile în care oamenii se așteaptă de la ION să le răspundă la întrebări, consilierul premierului le repetă.

Ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, a transmis că așteptările față de robotul ION trebuie ponderate.

„Dacă ne așteptăm să fie la nivelul CHAT GPT; un proiect de miliarde de dolari, probabil că nu va fi acolo. Dacă îi dăm încredere, îi permitem și să greșească, cum s-a întâmplat și astăzi, nu a transcris 100% din ce a auzit, e în regulă, învață”, a spus Burduja.

Consilierul guvernamental ION s-a întâlnit, luni, cu elevii din Colegiul Naţional Aurel Vlaicu din Bucureşti, fiind prima ieşire în public a acestuia, de la prezentarea să în şedinţa de Guvern, în urmă cu o săptămână. Ministrul Sebastian Burduja a afirmat că ION este într-un proces de învăţare şi că este important ca să fim cu toţii părinţii lui ION şi să acceptăm că poate să facă şi greşeli, cum putem face şi noi.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja a declarat că ”este primul moment cu proiectul ION”.

”Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării susţine acest proiect făcut de unii dintre cei mai străluciţi cercetători români în inteligenţă artificială. De la bun început, am considerat că este rolul acestui minister de a susţine proiectele îndrăzneţe, româneşti sută la sută, de a le prezena lumii şi iat ăcă acest proiect a fost astfel reflectat şi în presa internaţională drept o premieră mondială, un consilier guvernamental bazat pe inteligenţă artificială, într-o etapă de dezvoltare”, a spus Sebastian Burduja.

El a precizat că prezenţa lui ION într-o instituţie academică din Bucureşti are ca motiv faptul că au deja primele rezultate pe care ION le-a produs, preluminare, şi din toate mesajele primite de la români, educaţia a fost prioritatea românilor de la guvernanţi.

”Iată că suntem în această instituţie, acest liceu al Bucureştiului, care îi poartă numele lui Aurel Vlaicu şi cred că putem învăţa cu toţii din exemplul lui Aurel Vlaicu, că trebuie să îndrăzneşti, ca să reuşeşti. Asta a făcut întreaga echipă dee cercetare a proiectului ION: Îndrăznesc să propună  ţării, lumii, tinerilor, un proiect pentru România viitorului şi pentru lumea viitorului şi cred că astfel de proiecte trebuie susţinute şi trebuie date ca exemplu”, a menţionat Burduja.

 ”Este important şi am fost transparenţi de la bun început, un program bazat pe inteligenţă artificială nu poate fi considerat un proiect finalizat, el evoluează, este într-un proces de învăţare, de aceea veţi vedea că pune întrebări, pentru a afla lucruri, pentru a putem primi date, a le procesa şi pentru a putea, într-o etapă ulterioară, să vină cu recomandări şi concluzii”, a spus Burduja, arătând că ”cei care au aşteptări ca acest proiect să fie pe modelul ChatGPT, unde s-au investit miliarde şi miliarde şi să răspundă la orice întrebare, probabil sunt dezamăgiţi”.

”Este important ca să fim cu toţii părinţii lui ION, să acceptăm că poate să facă şi greşeli, cum putem face şi noi şi să îi dăm timp să vină cu un proiect de care România să fie mândră”, a afirmat el.

Reprezentantul echipei de coordonare, Vali Mălinoiu, le-a explicat elevilor că ION acţionaează ca un consilier şi rolul lui nu este să răspundă la întrebări, ci rolul lui în momentul de faţă  este să pună întrebări şi să afel din ce în ce mai multe opinii.

”ION foloseşte ceea ce tehnic se numeşte magic words. (..) Ca să pornim o sesiune cu ION, vom folosi cuvântul magic: Salut, Ion! Apoi, ca să îi punem o întrebare lui ION, o să spun: Eu cred că..Ideea este să nu te descurajezi dacă ION nu înţelege din prima, nu înţeleg nici SIRI, nici Google, nici ALEXA. El devine din ce în mai bun”, a explicat specialistul.

El a arătat că ION detectează anumite cuvinte pe care le spune cel care întreabă, însă acele cuvinte ”rămân aici, nu sunt transmise nicăieri”.

Un elev i-a transmis lui ION că ar trebui integrată în şcoală educaţia tehnologică, pentru că ”România are această stigmă când e vorba de dezvoltare”.