Bruxelles vrea să devieze lumina Soarelui pentru a stopa schimbările climatice – Decizia Comisiei Europene împotriva încălzirii globale

Uniunea Europeană a anunțat joi că se ia în considerare în următoarea perioadă o colaborare internațională pentru combaterea schimbărilor climatice generate de încălzirea globală. În acest sens trebuie identificate posibilele pericole și cum se poate evita influențarea geopoliticii în cazul unor intervenții la scară largă de modificare a traiectoriilor razelor solare și a modelelor meteorologice ale Pământului. Radiaţia solară este, în mare parte, absorbită de atmosfera Pământului înainte de a ajunge la sol, provocând apoi încălzirea acesteia.

În același timp, unii oameni de știință au tras mai multe semnale de alarmă și spun că geoingineria, tehnologiile noi folosite pot avea efecte neprevăzute, scrie Bloomberg.

De aceea, Bruxelles a precizat că se dorește o colaborare internațională în geoinginerie, pentru crearea unor norme în acest sector de cercetare, pentru influențarea radiațiilor solare pentru a atenua schimbările climatice produse prin încălzirea globală.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat joi, 28 iunie, o comunicare comună în care prezintă cum va aborda UE impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării.

„În contextul încălzirii globale accelerate, se ia în calcul intervenția deliberată pe scară largă în sistemele naturale ale Pământului, cu ajutorul „geoingineriei”, prin devierea radiației solare. Cu toate acestea, riscurile, impactul și consecințele negative posibile pe care le prezintă aceste tehnologii sunt insuficient cunoscute, iar regulile, procedurile necesare nu au fost încă dezvoltate.

Aceste tehnologii introduc noi riscuri pentru oameni și ecosisteme, ar putea, de asemenea, să crească dezechilibrele de putere între națiuni, să declanșeze conflicte și să ridice multe probleme de etică, juridice, de guvernare și politice.

UE va sprijini eforturile internaționale de evaluare, riscurile și incertitudinile intervențiilor asupra climei, inclusiv modificarea radiațiilor solare”, se arată în documentul publicat de Comisia Europeană.

UE propune o perspectivă nouă și amplă cu privire la amenințările pe care le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului pentru pace, securitate și apărare

Potrivit anunțului de la Bruxelles, fenomenele climatice extreme recurente, creșterea temperaturilor și a nivelului mării, deșertificarea, deficitul de apă, amenințările la adresa biodiversității, poluarea și contaminarea mediului reprezintă o amenințare la adresa sănătății și a bunăstării oamenilor și pot duce la intensificarea strămutărilor a mișcărilor migratorii, a pandemiilor, a revoltelor populației, a instabilității și chiar și a conflictelor. Forțele armate ale Europei se confruntă, de asemenea, cu condiții operaționale schimbătoare și dificile cauzate de schimbările climatice. Aceste noi amenințări i-au determinat deja pe aliații și partenerii noștri să își actualizeze și ei politicile.

Comunicarea comună oferă o nouă perspectivă și stabilește cadrul UE pentru răspunsul la aceste provocări, dat fiind că privesc societatea noastră și operațiunile noastre de securitate, precum și concurența geopolitică tot mai mare pentru resursele și tehnologiile necesare pentru tranziția verde.

Noi perspective privind legătura dintre climă și securitate 

Prin această comunicare comună, UE urmărește să integreze mai bine legătura dintre climă, pace și securitate în politicile externe ale UE, printr-un set de acțiuni concrete întreprinse în întregul spectru de date, politici, misiuni, apărare și cooperare cu țările terțe pentru a asigura faptul că impacturile sunt luate în considerare la toate nivelurile elaborării, planificării și desfășurării operațiunilor politicilor externe. Aceasta stabilește un plan UE al cărui scop este de a consolida reziliența și siguranța Uniunii și ale partenerilor săi odată cu intensificarea crizei climatice și îmbunătățește legăturile dintre diferitele politici pentru a asigura faptul că acțiunea și capacitățile externe sunt adecvate pentru a aborda aceste provocări.

Comunicarea comună stabilește patru priorități principale:

Consolidarea planificării, a procesului decizional și a punerii în aplicare, printr-o analiză fiabilă și accesibilă bazată pe dovezi a legăturii dintre climă și securitate;Operaționalizarea răspunsului la provocările climatice și de securitate în cadrul acțiunii externe a UE, printre altele prin integrarea legăturii dintre climă și securitate în analizele conflictelor regionale și naționale;Consolidarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora ale operațiunilor și infrastructurii civile și militare ale statelor membre pentru a reduce costurile și amprenta de carbon, asigurând, în același timp, menținerea eficacității operaționale;Consolidarea parteneriatelor internaționale prin intermediul forurilor multilaterale și cu parteneri precum NATO, în conformitate cu agenda UE privind schimbările climatice și mediul.

Pentru a concretiza aceste priorități, UE va pune în aplicare aproximativ 30 de acțiuni, printre care se numără următoarele: crearea unui centru de date și de analiză privind securitatea climatică și a mediului în cadrul Centrului Satelitar al UE; detașarea de consilieri pe probleme de mediu în misiunile și operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE; crearea de platforme de formare la nivel național și la nivelul UE, cum ar fi Platforma UE de formare în domeniul climei, securității și apărării; efectuarea de analize și studii aprofundate ale politicilor și acțiunilor conexe, în special în zonele geografice vulnerabile, cum ar fi Sahel sau Arctica.

Context 

Termenul „legătură dintre climă și securitate” utilizat în comunicarea comună se referă atât la impactul schimbărilor climatice, cât și al degradării mediului, inclusiv al pierderii biodiversității și al poluării, asupra păcii, securității și apărării.

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt conectate în mod intrinsec, exacerbându-se reciproc, și afectează deja securitatea producției alimentare, reducând producția de culturi importante, cum ar fi cele de porumb, orez și grâu, și crescând riscul de disfuncționalități simultane în ceea ce privește recolta în principalele țări producătoare. În același timp, producția nesustenabilă de alimente determină, de asemenea, degradarea mediului și deficitul de apă. Până în 2050, se estimează că peste un miliard de persoane vor avea un acces insuficient la apă, că degradarea solului ar putea crește la 90 % și că cererea de alimente ar putea crește cu 60 %.

Instabilitatea și deficitul de resurse induse de climă și de mediu pot fi și, de altfel, sunt instrumentalizate în mod activ de grupările armate și de rețelele de criminalitate organizată, de regimurile corupte sau autoritare și de alți actori, inclusiv prin infracțiuni ecologice. Infracțiunile ecologice au devenit deja al patrulea sector al criminalității la nivel mondial, sector care, în plus, este în creștere, accelerând și mai mult criza de mediu, inclusiv prin exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale.

Forțele armate ale Europei trebuie să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și dependența de combustibilii fosili pe teren, începând să utilizeze tot mai mult energia verde, fără a le afecta eficacitatea operațională și reziliența infrastructurii critice din domeniul apărării, se arată în finalul comunicatului de presă al Comisiei Europene.