Sedință crucială la BNR. Ce se va întâmpla cu ratele românilor

La precedenta ședință, care a avut loc în luna mai, Consiliul de Administraţie al băncii centrale a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. 

Ultima creștere a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior.

e asemenea, BNR a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Românii nu au încredere prea mare în sistemul bancarConform unui studiu, doar unul din zece români are încredere în băncile din România, în timp ce 23% dintre cetăţeni se simt înşelaţi în relaţia cu instituţiile bancare.

„Departe de fi o preocupare principală şi indicând reticenţa populaţiei generale de a contracta credite în perioada următoare, 5% dintre români semnalează îngrijorare în ceea ce priveşte accesul la creditare. Îngrijorarea este manifestată în principal de cei care plănuiesc să acceseze un credit imobiliar în următoarele 12 luni, cei care şi-au făcut un obicei din a rambursa anticipat rate pentru creditele în curs, precum şi de părinţii cu copii nou-născuţi, care au probabil planuri pentru o locuinţă potrivită cu noua etapă din viaţa lor”, susţin autorii sondajului.

„Banii la saltea” – varianta preferată de mulți româniComportamentul financiar al românilor evidenţiază o combinaţie de moderare şi planificare a cheltuielilor, încercarea de a diminua interacţiunea cu instituţiile financiare şi o perspectivă încă timidă de independenţă financiară prin investiţii.

Unul din trei români (29%) menţionează economisirea lunară ca şi comportament financiar. Sunt în general tineri cu vârste cuprinse între 30-39 ani, cu statut social superior (educaţie superioară, profesii intelectuale, venituri ridicate pe gospodărie).”Aceştia deţin un portofoliu variat de servicii: conturi de economii la bănci, asigurări de viaţă, abonamente de sănătate la furnizori de servicii medicale. Ei îşi monitorizează cu recurenţă veniturile şi cheltuielile lunare sau se informează frecvent cu privire la modalităţile de optimizare a bugetului. Deţin într-o măsură mai mică împrumuturi bancare sau alte produse de creditare, o parte dintre ei preferând să investească în titluri de stat sau la bursă”, precizează studiul.