Sărbătoare 16 august – Zi cu o însemnătate uriașă pentru creștinism – Ce spune calendarul ortodox român

Sărbătoarea zilei de 16 august: Icoana nefăcută de mână a lui Iisus Hristos și Sfinții Martiri Brâncoveni

Ziua de 16 august este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, deoarece comemorează două evenimente minunate: aducerea Icoanei celei nefăcute de mână a Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, din cetatea Edesei, în Constantinopol, și martiriul Sfinților Brâncoveni: Constantin Vodă și cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și Sfetnicul Ianache.

Icoana nefăcută de mână a lui Iisus Hristos

Icoana nefăcută de mână a lui Iisus Hristos este una dintre cele mai vechi și mai prețioase icoane din creștinism, deoarece nu a fost pictată de nici un om, ci a fost imprimată miraculos pe o pânză de către însuși Hristos. Povestea acestei icoane începe în secolul I, când regele Avgar al Edesei, o cetate din Siria, suferea de o boală incurabilă: lepra. Auzind despre minunile pe care le făcea Iisus Hristos în Palestina, Avgar i-a trimis o scrisoare prin care îl ruga să vină la el și să-l vindece. De asemenea, l-a trimis pe Anania, un pictor iscusit, să-i facă un portret lui Hristos, pentru a-l putea vedea măcar în chip.

Anania a ajuns la Ierusalim în timpul Patimilor lui Hristos și a încercat să-i zugrăvească chipul, dar nu a reușit, pentru că fața lui Hristos se schimba mereu. Atunci, Hristos i-a cerut o pânză albă și s-a șters pe față cu ea. Pe pânză s-a imprimat chipul lui Hristos cu toate trăsăturile sale. Anania a luat pânza și i-a dus-o lui Avgar. Când Avgar a văzut chipul lui Hristos pe pânză, s-a vindecat pe loc de lepră și s-a convertit la creștinism. A pus icoana într-un loc de cinste în cetatea sa și a trimis o altă scrisoare lui Hristos, prin care îl invita să vină la el și să-i propovăduiască credința. Hristos i-a răspuns că nu poate veni la el, dar că îl va trimite pe unul dintre ucenicii săi după Înviere. Astfel, după Înviere, apostolul Toma l-a trimis pe Tadeu la Edesa, care l-a botezat pe Avgar și pe toți locuitorii cetății.

Icoana nefăcută de mână a rămas în Edesa până în anul 944, când a fost adusă la Constantinopol de către împaratul Roman al II-lea. Acolo a fost primită cu mare bucurie și cinste de către popor și cler. A fost depusă în biserica Sfintei Sofia și apoi în alte biserici imperiale. Icoana a făcut multe minuni și a aparat cetatea de nenumarate primejdii. În anul 1204, când Constantinopolul a fost cucerit de cruciați, icoana a dispărut și nu se mai știe unde se afla astazi.

Biserica Ortodoxă sărbătorește aducerea Icoanei celei nefăcute de mână a lui Iisus Hristos la 16 august, ca o dovadă a iubirii și milostivirii lui Dumnezeu față de oameni. Această icoană este considerată prototipul tuturor icoanelor, care nu sunt simple imagini, ci reprezentări ale persoanelor sfinte, care ne transmit harul și binecuvântarea lui Dumnezeu. De aceea, creștinii ortodocși cinstesc icoanele cu evlavie și le sărută cu dragoste, ca pe niște ferestre spre cer.

Sfinții Martiri Brâncoveni

Sfinții Martiri Brâncoveni sunt niște eroi ai neamului românesc, care au preferat să moară decât să se lepede de credința ortodoxă și de țara lor. Ei au trăit în secolul al XVII-lea, când Țara Românească era sub stăpânirea Imperiului Otoman. Constantin Brâncoveanu a fost domnitorul Țării Românești între anii 1688 și 1714. A fost un om de o mare cultură și un mare ctitor de biserici și mânastiri, atât în țară, cât și în străinătate. A sprijinit dezvoltarea artei, literaturii și științei românești. A avut patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, pe care i-a crescut în frica lui Dumnezeu și în dragoste de neam. A avut și un sfetnic de încredere: Ianache Văcărescu, care l-a ajutat în multe împrejurari grele.

În anul 1714, Constantin Brâncoveanu a fost chemat la Istanbul de către sultanul Ahmed al III-lea, sub pretextul unor negocieri comerciale. În realitate, sultanul îl bănuia pe domnitor că ar fi înțelegere cu rușii și austriecii, care erau dușmanii turcilor. De aceea, l-a arestat pe Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi și i-a dus în închisoarea din Yedikule. Acolo i-a supus la chinuri groaznice și i-a silit să se convertească la islamism. Dar nici unul dintre ei nu a vrut să-și reneghe credința și patria. Atunci, sultanul a poruncit să fie decapitați pe toți cinci, în ziua de 15 august 1714, când Biserica Ortodoxă sărbătorește Adormirea Maicii Domnului. În același timp, a fost ucis și Ianache Văcărescu, care fusese trimis la Istanbul ca sol.

Moartea lor martirică a impresionat profund poporul român, care i-a pomenit cu cinste și recunoștință. În anul 1992, Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Sfinții Martiri Brâncoveni și i-a trecut în calendar la data de 16 august, ca o zi de praznic mare. Ei sunt considerați modele de credință, curaj, demnitate și patriotism pentru toți românii. Ei ne îndeamnă să nu ne vindem sufletul pentru nimic în lume și să rămânem fideli lui Hristos și neamului nostru.