Raport GRECO – România, criticată – Care sunt principalele probleme pentru țara noastră

Raportul identifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri şi conţine 26 de recomandări pentru a le aborda.

Utilizarea frecventă de către guvern a ordonanţelor de urgenţă pentru a legifera în cazuri excepţionale este un aspect foarte îngrijorător pe care autorităţile ar trebui să îl abordeze cu prioritate.

În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităţilor de a divulga informaţiile de interes public care nu sunt publicate sau actualizate online în mod regulat.

Cadrul juridic existent în materie de integritate, care este dispersat în diverse legi voluminoase, necesită mai multă claritate, coerenţă şi stabilitate.

În acelaşi timp, fenomenul „uşilor rotative” pentru persoanele cu funcţii executive de vârf trebuie să fie încă reglementat.

POLIŢIE ŞI JANDARMERIE: FĂRĂ NUMIRI PRIN ÎMPUTERNICIRE. SUNT NECESARE NORME PENTRU CONFLICTUL DE INTERESE

În ceea ce priveşte poliţia şi jandarmeria, autorităţile ar trebui să ia măsuri pentru a reglementa numirea pe scară largă a ofiţerilor de aplicare a legii în funcţii de conducere, în special în virtutea fenomenului de „împuternicire”, care este lăsat în principal la discreţia superiorului ierarhic direct.

Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrităţii să fie consolidată şi să se desfăşoare pe tot parcursul carierei celor care lucrează în domeniul de aplicare a legii.

Exercitarea de activităţi secundare nu face obiectul unor mecanisme de supraveghere eficiente şi este necesar să se stabilească norme care să reglementeze divulgarea şi gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei, arată evaluarea GRECO.

Autorităţile române trebuie să prezinte un raport către GRECO cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât acesta să poată evalua nivelul de conformitate al ţării în următorul său raport.

Raportul de joi referitor la România evaluează eficienţa măsurilor instituite pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în funcţiile executive de vârf, cum ar fi preşedintele, prim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, consilierii prezidenţiali, consilierii de stat ai preşedintelui, consilierii de stat ai guvernului şi consilierii ministeriali, precum şi în rândul personalului din cadrul Poliţiei şi Jandarmeriei.

GRECO recunoaşte că România a dezvoltat un cadru instituţional în domeniul integrităţii reprezentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie naţională anticorupţie (SNA).

Cadrul juridic legat de integritate cuprinde mai multe legi care conţin dispoziţii ce reglementează conflictele de interese, incompatibilităţile, depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, acceptarea şi divulgarea cadourilor. O nouă lege privind protecţia avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022, remarcă raportul de joi al GRECO.