”Trilema” tranziției energetice și ținta 2050: Va fi posibilă o energie fără emisii de carbon, dar sigură și accesibilă?

​Deși a trecut prin multe tranziții energetice în istorie – când o sursă de energie era înlocuită cu alta din cauza epuizării resurselor, apariției de noi tehnologii sau scumpirii forței de muncă -, umanitatea nu și-a mai propus până acum să traverseze o schimbare de paradigmă energetică cu o viteză atât de mare ca în prezent. Și de aici apare imensa provocare: sistemele energetice trebuie să se transforme într-un timp foarte scurt pentru că s-a atins un consens global larg că au ajuns nesustenabile. Iar acest obiectiv temporal extrem de ambițios generează o ”trilemă” pentru guverne și companii, respectiv să obțină concomitent: reducerea emisiilor de carbon, menținerea accesibilității și păstrarea securității aprovizionării. Așadar, cum ar putea fi protejați consumatorii, stimulând în același timp transformări la scară largă în modurile de producție și distribuție a energiei, precum și schimbări tehnologice, politice, economice, instituționale, sociale și pe piața muncii datorate interconexiunilor dintre sectorul energetic și alte sfere ale activității umane?