Ana Maria Păcuraru: Cheltuieli mari și inutile – cum au dus România în deficit și au impus impozite mai mari

În acest articol, vom examina câteva dintre aceste cheltuieli și vom vedea de unde a obținut statul banii necesari acoperirii deficitul.

1. Licitatii trucate și achizitii nefolositoare

Unul din motivele majore ale cheltuielilor inutile ale statului român este legat de licitațiile trucate și achizițiile nefolositoare sau la comandă. Aceste practici au devenit o sursă majoră de risipă a banilor publici și au dus la achiziționarea de bunuri și servicii la prețuri exorbitante sau la calitate inferioară. Acest lucru a crescut costurile pentru stat și a contribuit la deficitul bugetar.

2. Companii cu profit zero și impozit zero

Este alarmant să vedem că multe companii mari din România au raportat cifre impresionante de afaceri, dar au înregistrat profit zero sau chiar pierderi. Aceste companii, printre care se numără și unele din domeniul energiei, telecomunicațiilor și industriei auto, au reușit să evite plata impozitelor pe profit, astfel încât statul nu a putut colecta venituri fiscale semnificative de la acestea. Acest lucru a contribuit la deficitul bugetar.

3. Sectorul energetic și al telecomunicațiilor

Companiile din sectorul energetic și al telecomunicațiilor, cum ar fi E.ON, ENEL, Vodafone, Orange și Telekom, au înregistrat cifre de afaceri semnificative în România, dar au raportat profituri zero sau chiar pierderi. Aceste companii au fost criticate pentru practicile lor fiscale, care le-au permis să evite plata impozitelor pe profit, afectând astfel veniturile bugetului de stat.

4. Industria metalurgică și a construcțiilor

În ciuda cifrelor mari de afaceri, companii din industria metalurgică și a construcțiilor, precum Liberty Galați, Donalam și ArcelorMittal Hunedoara, au raportat profituri zero sau pierderi semnificative. Aceste companii au fost afectate în special de scumpirea energiei, ceea ce a dus la costuri mai mari de producție și, în cele din urmă, la deficitul lor financiar.

5. Companii din domeniul produselor de consum și farmaceutic

Chiar și în industria produselor de consum și farmaceutic, unele companii mari, cum ar fi Arctic, Makita, Prysmian și Dr. Max, au înregistrat profituri zero sau pierderi, în ciuda cifrelor mari de afaceri. Aceste companii au beneficiat adesea de facilități fiscale sau au practicat evaziunea fiscală, lăsând statul fără resurse fiscale semnificative.

De asemenea, trebuie să adăugăm faptul că premierul Marcel Ciolacu a atras atenția asupra discrepanței semnificative dintre declarațiile politicienilor și realitatea financiară a cetățenilor obișnuiți. Ciolacu a provocat controverse atunci când a declarat că o familie poate trăi decent cu peste 3000 de lei pe lună cumulați, în timp ce costurile deplasărilor externe ale președintelui Klaus Iohannis, pe care Administrația Prezidențială le consideră clasificate, constituie secret de serviciu.

Această discrepanță dintre afirmațiile politicienilor și realitatea financiară a cetățenilor se adaugă la frustrările și nemulțumirile din societate. Cetățenii români sunt adesea obligați să declare și să plătească impozitele și taxele în mod transparent, în timp ce liderii politici nu sunt întotdeauna dispuși să ofere transparență cu privire la cheltuielile publice, inclusiv cele legate de deplasările externe ale președintelui.

Dacă facem un calcul simplu, putem observa că președintele cheltuie aproape 4200 de euro pe oră pentru deplasările sale, în timp ce un român de rând trebuie să trăiască o lună întreagă cu un venit mult mai mic, de doar 500 de euro. Această diferență uriașă în modul în care sunt cheltuiți banii publici și banii cetățenilor de rând este un subiect de dezbatere intensă, dar și de indignare în societatea românească.