Mugur Isărescu dezvăluie ce se întâmplă cu pensiile românilor care contribuie la Pilonul II: Ne cerem scuze că n-am făcut precizarea

„Noi suntem onoraţi să găzduim această conferinţă organizată împreună cu Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România şi dedicată unui eveniment aniversar, 15 ani de la înfiinţare, în mai 2008, a Pilonului II de pensii private obligatorii în România. El a fost construit cu asistenţa Băncii Mondiale, pe baza experienţei internaţionale în domeniu, Chile, Irlanda, Suedia, ca să dau numai trei exemple, având la acea dată – a înfiinţării Pilonului II din România – o experienţă relativ îndelungată. Însă, ca veteran, trebuie să vă spun că Pilonul II de pensii a avut ca punct de plecare în România dezbateri repetate începute încă din anii ’90. Îmi aduc aminte şi faptul că în anul 2000, când am îndeplinit funcţia de prim-ministru, am discutat relativ pe larg cu experţi din Chile posibilitatea înfiinţării unui sistem de pensii bazat pe fonduri private în România”, a spus Isărescu.

Prezent la evenimentul ce a marcat aniversarea primilor 15 ani de activitate a Pilonului II de pensii private obligatorii în România, el a explicat că în acea perioadă motivaţia era alta: băncile erau solicitate să dea credite pe termen mai îndelungat, inflaţia era mare, iar ele aveau depozite pe termen scurt. Pentru a ieşi din această situaţie, s-a sugerat găsirea unor fonduri de pensii şi fonduri de investiţii. După anul 2000, procesul de aderare la Uniunea Europeană a oferit cadrul propice pentru accelerarea deciziilor, care au dus la construirea sistemului de pensii din prezent, cu trei piloni.

Potrivit guvernatorului BNR, evoluţiile demografice din România au fost probabil cel mai puternic motiv pentru crearea sistemului de pensii private.

Isărescu a precizat că activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă, în medie, la nivelul OECD, aproximativ 65% din PIB. În România, activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă 7% din PIB. Astfel, fondurile de pensii private de România sunt acum, după bănci, cel mai important actor din sectorul financiar. Banii administraţi de aceste fonduri reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare. În acelaşi timp, fondurile private de pensie reprezintă o acumulare istorică de capital românesc, care se regăseşte inclusiv pe piaţa de capital din România.

„Hai să luăm ca exemplu ultima listare care s-a petrecut chiar aici – Hidroelectrica – la bursă. Acest IPO (ofertă publică iniţială – n. r.) de o asemenea magnitudine, s-a spus atunci, ar fi fost de neconceput pe Bursa de Valori din Bucureşti în urmă cu câţiva ani. Într-adevăr, Radu Crăciun a avut dreptate. S-a spus asta, dar nu s-a spus de ce nu se putea înainte şi de ce s-a putut anul acesta: datorită faptului că au apărut aceste acumulări din fondurile de pensie. Ne cerem scuze că n-am făcut precizarea. Nici eu n-am făcut-o atunci. Fondurile de pensii private au contribuit esenţial la succesul altor IPO-uri, de exemplu Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica. De asemenea, în cei 15 ani de la înfiinţare, sectorul pensiilor private a devenit unul dintre creditorii importanţi ai Guvernului, deţinând o pondere de aproape 8% din datoria publică emisă de trezoreria statului”, a explicat şeful BNR.

Mugur Isărescu a făcut referire şi la sistemul public de pensii, menţionând că datele ONU arată că, în 2018, populaţia cu vârstă de 65 de ani şi peste a depăşit numărul de copii cu vârstă mai mică de 5 ani, iar populaţia în vârstă de 80 de ani sau peste era în 2019 de 146 de milioane şi este estimat a ajunge la 426 de milioane în 2050.