Încălzire globală accentuată. Este a opta lună consecutivă în care se înregistrează recorduri de temperatură

Între februarie 2023 şi ianuarie 2024, temperatura aerului la suprafaţa globului a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900, potrivit datelor observatorului european Copernicus, scrie AFP. 

Acest lucru nu înseamnă că am depăşit pragul de 1,5°C stabilit la Paris în 2015 pentru a încerca să stopăm încălzirea globală şi consecinţele acesteia”, subliniază Richard Betts, director al studiilor de impact climatic la National Met Office din Marea Britanie.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, limita ar trebui să fie depăşită în mod stabil pe parcursul mai multor decenii.

Cu toate acestea, acesta este încă o reamintire a schimbărilor profunde pe care le-am făcut deja la nivelul climei globale şi la care trebuie să ne adaptăm acum’, a adăugat el.

„Acesta este un avertisment dur cu privire la urgenţa de a lua măsuri pentru a limita schimbările climatice”, a declarat Brian Hoskins, director al Institutului Grantham pentru Schimbări Climatice de la Imperial College din Londra.

Johan Rockstrom, de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK), a declarat pentru AFP: „Acesta este un semnal foarte important şi dezastruos (…), un avertisment pentru omenire că ne apropiem de limita de 1,5 grade mai repede decât ne aşteptam”.

Clima actuală s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2°C faţă de perioada 1850-1900. Iar la rata actuală a emisiilor, IPCC prevede că pragul de 1,5°C are 50% şanse de a fi atins în medie până în 2030-2035.

Cu o temperatură medie de 13,14°C, ianuarie 2024 este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată de la începutul măsurătorilor, după un an record în 2023.

Este cu 0,12°C mai cald decât recordul anterior, stabilit în ianuarie 2020, şi cu 0,70°C peste normalul perioadei 1991-2020. Iar în comparaţie cu era preindustrială, este cu 1,660°C mai cald.

Ianuarie este a opta lună consecutivă în care recordul lunar de căldură a fost depăşit, potrivit Copernicus.

Luna a fost marcată de un val de căldură în America de Sud, care a înregistrat temperaturi record şi incendii devastatoare în Columbia şi Chile, cu zeci de morţi în regiunea Valparaiso.

În pofida unor perioade reci şi a unor ploi ocazional abundente în unele părţi ale globului, o vreme excepţional de blândă a fost înregistrată şi în Spania şi în sudul Franţei, precum şi în unele părţi din Statele Unite, Canada, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Suprafaţa oceanelor se supraîncălzeşte, de asemenea, cu o nouă temperatură medie record de 20,97°C în ianuarie.

Această valoare este a doua cea mai caldă dintre toate lunile combinate, la mai puţin de 0,01°C de recordul anterior stabilit în august 2023 (20,98°C).

Această căldură a continuat şi după 31 ianuarie, atingând noi recorduri absolute şi depăşind cele mai ridicate valori din 23 şi 24 august 2023, subliniază Copernicus. Şi toate acestea într-un moment în care fenomenul climatic El Nino încetineşte în Pacificul ecuatorial, ceea ce în mod normal ar trebui să ajute la scăderea mercurului.

Anul 2024 „începe cu o altă lună record”, deplânge Samantha Burgess, şefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S). „O reducere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este singura modalitate de a opri creşterea temperaturilor globale”.

La jumătatea lunii ianuarie, Organizaţia Meteorologică Mondială şi Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA (NOAA) au avertizat că anul 2024 ar putea bate recordul pentru cel mai cald an înregistrat vreodată.

Potrivit NOAA, există o şansă din trei ca anul 2024 să fie mai cald decât 2023 şi o şansă de 99% ca acesta să se numere printre cei mai călduroşi cinci ani din istorie.

Cu toate acestea, spune Rockstrom, există de asemenea o şansă ca, la sfârşitul acestui „al treilea super eveniment El Nino”, întărit de activitatea umană, temperaturile să „scadă din nou, aşa cum au făcut-o în 2016 şi 1998”.