Țările NATO s-au înțeles să furnizeze Ucrainei un ajutor militar de 40 de miliarde de euro

Ţările membre ale NATO au căzut de acord să finanţeze un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 40 de miliarde de euro anul viitor, au declarat miercuri doi diplomaţi occidentali pentru Reuters, cu o săptămână înainte ca liderii alianţei să se reunească într-un summit la Washington, cu ocazia marcării a 75 de ani de la întemeierea NATO.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO la final de mandat, le-a cerut aliaţilor să se angajeze să menţină ajutorul militar pentru Ucraina la acelaşi nivel ca după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, totalizând circa 40 de miliarde de euro pe an.

Chiar dacă statele membre nu au susţinut iniţial cererea lui Stoltenberg pentru un astfel de angajament multianual, pactul conţine o prevedere de reevaluare a contribuţiilor aliate la viitoarele summituri NATO, potrivit unui diplomat.

Aliaţii au convenit de asemenea să pregătească două rapoarte anul următor pentru a stabili ce anume furnizează fiecare ţară Ucrainei, a declarat diplomatul citat, pentru a răspunde cererilor de mai multă transparenţă cu privire la repartizarea sarcinilor în cadrul alianţei.

Statele membre „vor încerca să îndeplinească acest angajament prin contribuţii proporţionale”, conform acordului convenit.

Țările NATO vor discuta la summitul din SUA pachetul pentru Ucraina

Angajamentul financiar face parte dintr-un pachet mai amplu privind Ucraina, asupra căruia liderii NATO vor conveni atunci când se vor reuni pentru summitul aniversar de la Washington, între 9 şi 11 iulie.

În iunie, aliaţii au decis ca NATO să-şi asume un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Ucraina, preluând de la SUA sarcina de a proteja procesul, în contextul în care candidatul republican Donald Trump, sceptic faţă de NATO, doreşte să obţină un al doilea mandat de preşedinte al SUA.

După invazia Rusiei în 2022, Statele Unite au reunit naţiunile care împărtăşesc aceleaşi idei la baza aeriană Ramstein din Germania, formând un grup care numără în prezent circa 50 de naţiuni şi care se întâlneşte în mod regulat pentru a corela cererile de arme ale Kievului cu promisiunile donatorilor.

Acest aşa-numit „grup Ramstein” îşi va continua existenţa ca un forum politic condus de SUA, în timp ce NATO va prelua coordonarea livrărilor de arme şi instruirea trupelor ucrainene.

Demersul este văzut drept o modalitate de a asigura un anumit grad de „protecţie împotriva lui Trump” prin plasarea coordonării sub umbrela NATO, conferind alianţei un rol mai direct în războiul împotriva Rusiei, fără ca blocul nord-atlantic să se angajeze cu propriile forţe.

Diplomaţii recunosc însă că o astfel de mişcare ar putea avea un efect limitat, întrucât SUA reprezintă forţa dominantă a NATO şi furnizează majoritatea armamentului Ucrainei.

Astfel, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental acordat Kievului, ar putea face oricum acest lucru, remarcă Reuters.

Totodată, în această perioadă premergătoare summitului de la Washington, aliaţii sunt încă în dezacord dacă este oportun – şi, dacă da, în cel fel – să întărească formularea NATO privind viitoarea aderare a Ucrainei la alianţă.

Linia oficială a NATO este că Ucraina va adera într-o zi, dar nu în timp ce ţara este în război. „Viitorul Ucrainei este în NATO”, au declarat liderii săi la summitul de la Vilnius de anul trecut.

Unii aliaţi doresc însă ca această formulare să fie întărită, sugerând ca summitul de la Washington să declare că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”, potrivit diplomaţilor citaţi de Reuters.