BNR a ieftinit vineri banii. Ce înseamnă asta pentru portofelul tău?

După aproape un an și jumătate de când a dus dobânda-cheie la 7% (în 10 ianuarie 2023), cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al BNR au decis vineri că a sosit momentul să relaxeze puțin șurubul, reducând dobânzile.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât vineri scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024

Mișcarea nu constituie o surpriză, deși în luna mai Guvernatorul Isărescu amânase în luna mai o decizie similară, avertizând cu privire la riscurile pe care politica fiscală le introduce în economie, dar și cele cu privire la creșterile puternice ale salariilor și accelerarea creditării de consum.

Aceste riscuri nu au dispărut de atunci, dar inflația este pe un trend clar de scădere mai accentuat decât așteptările pieței, și chiar și față de propriile estimări ale BNR.

Isărescu a declarat în luna mai că, dacă inflația va încetini și mai mult, membrii Consiliului ar putea deveni „mai deschiși” să ia în considerare reduceri de dobânzi. De asemenea, reducerea ratei ratei BCE de luna trecută a ajutat la decizia BNR de vineri, făcând-o mai încrezătoare în momentul relaxării monetare, potrivit unui raport al BCR.

Reducerea dobânzii este un moment așteptat de investitori și de toți jucătorii din economie. Ea marchează un punct de inflexiune în politica monetară recentă și transmite un semnal că eforturile românilor cu credite în lei sau cele ale firmelor (care au ezitat să investească din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor) vor fi de-acum mai relaxate.

5 feluri în care decizia BNR te privește personal

1.Ratele mai mici ale dobânzilor BNR se traduc în costuri mai mici ale împrumuturilor destinate pentru a finanța orice: de la o mașină și o casă până la achizițiile pe care le faci cu un card de credit.

2. Ratele mai mici ale dobânzii cheie stimulează creditarea, întrucât vor fi fost oameni care nu-și permiteau să plătească rate la dobânzi mari, dar acum îndrăznesc să ceară băncii un împrumut.

3. Decizia BNR de a ieftini banii influențează și piața bursieră. Cum ieftinirea banilor aduce cu sine ieftinirea recompensei pentru depozitele bancare, poate că unii dintre noi se vo gândi să-și plasee banii pe piața de capital, în speranța unor randamente mai bune. Sau în firmele care se ocupă cu asset managementul.

4. BNR are o influență majoră asupra puterii dumneavoastră de cumpărare. Deciziile de politică monetară ale băncii conduse de Isărescu merg mai adânc decât doar influențarea prețului pe care îl plătiți pentru a împrumuta bani și a sumei cu care ești plătit pentru economiile tale Toți acești factori au o influență predominantă asupra puterii dumneavoastră de cumpărare ca consumator

5. BNR influențează prin decizia sa de politică monetară chiar și ușurința cu care îți găsești un loc de muncă. Atunci când dobânzile scad, apetitul pentru a face investiții crește, prin urmare și crearea de noi locuri de muncă.

Ce sunt ratele dobânzilor?

Ratele dobânzilor reprezintă costul împrumuturilor (sau „prețul banilor”). De exemplu, dacă vrei să contractezi un împrumut de la o bancă, trebuie să accepți să plătești o dobândă care este, de regulă, indicată ca rată anuală.

Să presupunem că iei cu împrumut 10 000 de lei la o rată anuală de 5%. Aceasta înseamnă că, pe lângă rambursarea împrumutului, va trebui să achiți băncii tale 500 de lei pe an. Așadar, rata dobânzii corespunde, în esență, sumei percepute de bancă pentru a-ți acorda împrumutul. Dobânzi mai mici înseamnă bani mai puțini returnați băncii.

Același raționament se aplică însă și invers. Dobânda este suma pe care banca o plătește pentru economiile tale, mai exact atunci când banca „împrumută” bani de la tine. De exemplu, dacă plasezi 1 000 de lei într-un cont de economii cu o rată anuală de 3%, la sfârșitul anului vei primi o dobândă în valoare de 30 de lei. De asemenea, dobânzi mai mici înseamnă recompense mai mici pentru depozitul tău

Ce factori determină evoluția ratelor dobânzilor?

Ratele dobânzilor pe care băncile le oferă populației și firmelor sunt influențate de ratele stabilite de BNR. Prin urmare, când BNR modifică ratele dobânzilor, ratele aplicate împrumuturilor și economiilor evoluează, de regulă, în linii mari, de aceeași manieră. Desigur, cu un decalaj de câteva luni.

Ratele împrumuturilor și cele ale economiilor sunt însă influențate și de cererea și oferta de credite: cu alte cuvinte, de măsura în care populația și firmele sunt dispuse să cheltuiască și să investească și de volumul disponibil de credite.

Piețele altor bunuri și servicii funcționează într-un mod similar. De exemplu, dacă numeroase persoane doresc să cumpere pere autohtone, dar cantitatea disponibilă este insuficientă (întrucât nu este sezonul acestora), prețurile perelor autohtone cresc.

În același mod, dacă firmele și populația doresc să cheltuiască și să investească, dar lichiditatea e puțină, ratele dobânzilor tind să se majoreze. Costul împrumuturilor devine mai ridicat.

În schimb, când populația și companiile economisesc mulți bani la bancă, ratele dobânzilor tind să se reducă.

BNR este banca centrală responsabilă de stabilitatea prețurilor. Nu ea stabilește ratele dobânzilor care se aplică creditului tău sau banilor aflați în depozitul tău bancar, dar le influențează.

BNR stabilește „rata dobânzii de politică monetară”, adică rata la care oferă bani băncilor care doresc să ia împrumuturi de la Banca Centrală sau să constituie depozite overnight.

Modificările pe care le aducem ratelor dobânzilor reprezentative influențează întreaga economie, inclusiv ratele dobânzilor la creditele ipotecare, împrumuturile bancare sau depozitele la bănci.

Cum acționează ratele dobânzilor asupra inflației?

Dacă inflația este prea ridicată, Banca Centrală poate majora ratele dobânzilor pentru scumpi costul creditării. Această intervenție va tempera economia, va reduce așteptările privind inflația și va frâna creșterea prețurilor.

Dacă inflația este prea scăzută, Banca Centrală poate reduce ratele dobânzilor și ieftini creditarea pentru a impulsiona investițiile și cheltuielile, ceea ce duce la creșterea ratei inflației, explică și Banca Centrală Europeană.

Este important ca băncile centrale să monitorizeze cu atenție în ce măsură populația și firmele consideră că prețurile se vor majora în viitor – cu alte cuvinte, ce așteptări au cu privire la inflație. Dacă oamenii estimează că inflația va fi una de durată, este mai probabil să solicite salarii mai mari, iar companiile ar putea, la rândul lor, aplica scumpiri pentru a-și proteja profiturile. În acest mod, nivelurile ridicate ale așteptărilor privind inflația pot conduce la o spirală a creșterii prețurilor și a salariilor.