Stânga franceză nu a reușit deocamdată să treacă de certuri pentru a-i propune lui Macron un prim-ministru. Conflict între socialiști și radicali

Partidele de stânga intenționează în continuare să formeze un guvern comun după ce au devenit cel mai puternic bloc parlamentar în urma alegerilor anticipate, dar este puțin probabil ca un pact în acest sens să aibă loc în această săptămână, a declarat luni șeful Partidului Socialist, pe fondul divergențelor cu radicalii din Franța Nesupusă, scriu AFP și Reuters.

În așteptarea instalării noului parlament și a alegerii viitorului președinte al camerei inferioare, Noul Front Popular (NFP), coaliția partidelor de stânga care a ieșit învingătoare în turul al doilea al alegerilor legislative anticipate, nu a reușit încă să ajungă la un acord asupra unei echipe guvernamentale și a unei propuneri pentru postul de prim-ministru.

Numele lui Huguette Bello, președintă a consiliului regional din La Réunion (departament francez din Oceanul Indian) și apropiată de La France insoumise (LFI, stânga radicală), propusă de comuniști săptămâna trecută, nu a convins Partidul Socialist (PS). Ideea a fost abandonată la sfârșitul săptămânii.

Cele mai mari tensiuni sunt în prezent între LFI și socialiști, cele două grupuri principale ale NFP, care luptă pentru pentru a se impune la conducerea coaliției în noul parlament.

„Dacă lucrurile stagnează astăzi, este clar vina Partidului Socialist”, a declarat luni coordonatorul LFI, Manuel Bompard, la RMC și BFMTV, denunțând „opoziția sistematică, blocajele și veto-urile” Partidului Socialist „asupra tuturor candidaturilor”.

Socialiștii iau un calcul un prim-ministru din afara partidelor

Pentru a ieși din blocaj, primul secretar al Partidului Socialist, Olivier Faure, candidatul oficial al socialiștilor pentru postul de prim-ministru, a sugerat pe canalul France 2 lărgirea bazei de selecție, pentru a include „pe cineva din afară”.

„Trebuie să încercăm să găsim personalitatea, poate din societatea civilă, care ne va permite să avansăm împreună”, a explicat el, fără a menționa niciun nume.

„Nu se va întâmpla nimic înainte de 18 iulie“, a declarat Faure la France 2, referindu-se la data la care se va întruni noul legislativ.

Chiar dacă stânga reușește să cadă de acord asupra unui nume pe care să îl propună ca șef al guvernului, este încă neclar dacă Macron ar accepta să numească un premier NFP, deoarece unui astfel de guvern i-ar lipsi aproximativ 100 de locuri în parlament pentru a forma o majoritate stabilă.

Altfel, intențiile taberei centriste par clare. Săptămâna trecută, Macron a îndemnat partidele principale din parlament să formeze o coaliție capabilă să întrunească o majoritate „solidă”, punând astfel presiune asupra moderaților de satânga să renunțe la LFI și să se alăture centriștilor.

Jocuri de culise

Găsirea unui candidat pentru postul de prim-ministru nu este singura problemă. Politicienii din LFI au subliniat că stânga trebuie să se pună de acord și asupra unui candidat comun pentru postul strategic de președinte al camerei inferioare a parlamentului, a cărui alegere are loc joi.

„Este această primă parte pe care trebuie să o câștigăm acum. Cu cât pierdem mai mult timp cu alte discuții, cu atât vom fi mai vulnerabili”, a remarcat Manuel Bompard.

Stânga are o miză majoră la acest capitol: o parte a taberei centriste prezidențiale încearcă de mai multe zile să construiască o majoritate alternativă la NFP pentru acest post-cheie, pe care politiciana Yaël Braun-Pivet intenționează să îl păstreze.

Un acord cu dreapta, spre exemplu, ar putea permite blocului Ensemble al lui Macron să depășească stânga în ceea ce privește numărul de voturi.

O altă chestiune importantă care trebuie urmărită este rezistența frontului republican, pactul format de stânga și de centriști pentru învingerea Rassemblement National (RN), partidul lui Marine Le Pen, în alegeri.

Stânga ar dori să păstreze acest front și în parlament, privând partidul de extremă dreapta de orice post important în legislativ. Dar, scrie AFP, mai mulți politicieni centriști se opun acestui lucru.

Astfel, Braun-Pivet, președinta demisionară a camerei inferioare, a fost acuzată că ar fi ajuns la un acord cu RN pentru a-și păstra postul, ceea ce ea a negat.

Un astfel de acord cu RN, care s-a clasat pe locul al treilea în alegeri și are împreună cu aliații săi aproximativ 143 din cei 577 de deputați, ar fi „inimaginabil”, a avertizat Olivier Faure.

Prim-ministrul Attal va demisiona în curând

În mod logic, această chestiune ar trebui să se afle pe ordinea de zi a unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului lui Emmanuel Macron – convocată luni dimineață de premierul Gabriel Attal.

Ales sâmbătă în fruntea grupului centrist, Attal cumulează în prezent această funcție cu cea de prim-ministru, până când Emmanuel Macron îi va accepta demisia – lucru care s-ar putea întâmpla „marți sau miercuri”.

Strategia prezidențială pentru construirea unei eventuale majorități ar urma să fie discutată în cadrul unei reuniuni a liderilor partidelor din tabăra macronistă la Palatul Elysée, potrivit anturajului șefului statului.

Pe fondul incertitudinilor, un lucru este sigur pentru viitorul guvern: că se va confrunta cu probleme serioase în privința finanțelor publice. Într-un raport prezentat luni dimineață, Curtea de Conturi a întocmit un bilanț îngrijorător.

Necesitatea de a reduce datoria este un „imperativ” care „trebuie să fie împărtășit” de toate forțele politice, a avertizat președintele instituției, Pierre Moscovici.