Dosarul Portul Constanța, MOTIVARE: De ce NU au fost arestați afaceriștii care ofereau sute de mii de euro mită – hârtiuțele cu șpaga, rupte și aruncate în WC

Pentru a avea acces să înregistreze cum se ofereau mite pentru câștigarea unor contracte cu Portul Constanța, investigatorul sub acoperire ar fi un oficial înalt, iar judecătorii cred că ar fi putut fi subiectiv pe baza implicării personale. 

20 de inculpați au fost reținuți de DNA în dosarul de corupție din Portul Constanța. Este vorba despre șefi ai administrației portuare, oameni de afaceri, precum și liderul PSD Constanța, însă judecătorii au respins propunerea de arestare preventivă a acestora.

DNA acuză că, în ultimul an, afaceriștii puși sub acuzare au oferit 350.000 de euro mită și au promis alte 6 milioane de euro mită pentru câștigarea unor contracte, aprobarea unor proiecte sau închirierea unor terenuri.

„Nu se preceizează și cine este destinatarul final, respectiv funcționarul care ar fi trebuit să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu”, a motivat judecătorul care a soluționat propunerea de arestare a șapte dintre inculpați.

Cei 20 de inculpați reținuți de procurorii DNA în urma descinderilor din Portul Constanța au fost prezentați judecătorilor Tribunalului București, respectiv Curții de Apel, în patru dosare distincte, însă soluțiile magistraților au fost identice: de respingere a propunerii de arestare preventivă.

Valoarea mitei, trecută pe bilețele care bilețele erau apoi rupte și aruncate în toaletă

HotNews a consultat motivarea Tribunalului București în dosarul în care au fost propuși pentru arestare consilierul directorului general al Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa, Cătălin Viorel Cristea și șase oameni de afaceri care au afaceri în port. Printre aceștia, Florin Buduru, fostul fotbalist și șef la cluburile Farul, Dinamo, Jean Paul Tucan, Cătălin Creţu, Aktimur Munur, Vasile Costea şi Daniel Liliac.

Pentru demascarea corupției din port, procurorii DNA au folosit un „investigator” sub acoperire. Bărbatul, cu nume de cod „Dima”, lucrează în port, datele din dosar indicând că acesta era un pion important al administrației portuare. Zeci de înregistrări, mesaje, fotografii, relatări ale acestuia au fost depuse la dosarul prezentat instanței.

Din motivarea instanței reiese că oamenii de afaceri erau extrem de prudenți: telefoanele erau lăsate în mașină atunci când ofereau mita sau aveau discuții despre cum să trucheze licitații, iar întâlnirile cu investigatorul aveau loc în locații cât mai ferite. La un moment dat, unul dintre afaceriști îi propune bărbatului să se întâlnească într-un parc de la malul mării „în chiloți”, pentru a se asigura că nu există risc de monitorizare. De asemenea, afaceriștii puși sub acuzare de DNA vorbeau în șoaptă sau scriau detaliile mitei pe bilețele pe care ulterior le rupeau și le aruncau în toaletă.