Modificări fără precedent în interiorul NATO. Planurile radicale ale lui Donald Trump

Şeful Casei Albe a discutat cu consilierii săi posibilitatea de a calibra implicarea SUA în NATO într-un mod care să îi favorizeze pe membrii alianţei ce cheltuiesc un anumit procent din produsul lor intern brut pentru apărare, au declarat oficialii. Ca parte a posibilei schimbări de politică, SUA vor putea să nu apere un membru NATO care este atacat, dacă ţara respectivă nu atinge pragul cheltuielilor de apărare, au mai spus sursele NBC News.

În cazul în care Trump face această schimbare, ea ar marca o îndepărtare semnificativă faţă de un principiu de bază al alianţei, cunoscut sub numele de Articolul 5, care spune că un atac asupra oricărei ţări NATO este un atac asupra tuturor.

Preşedintele ia în considerare, de asemenea, o schimbare de politică prin care SUA ar putea alege să acorde prioritate exerciţiilor militare cu membrii NATO care cheltuiesc procentul stabilit din PIB-ul lor pentru apărare, au mai declarat oficialii.

Administraţia sa a semnalat deja aliaţilor europeni că SUA şi-ar putea reduce prezenţa militară în Europa, iar o opţiune luată acum în considerare este repoziţionarea unor trupe americane în regiune, astfel încât acestea să fie concentrate în sau în jurul ţărilor NATO care şi-au modificat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul cerut din PIB-urile lor, au mai spus oficialii.

Trump a criticat în repetate rânduri ţările NATO pentru că nu îndeplinesc obiectivul actual de a cheltui cel puţin 2% din PIB-ul lor pentru apărare. El a susţinut că disparitatea este nedreaptă şi pune o povară suplimentară pe umerii SUA.

Ţările NATO au convenit în urmă cu mai bine de un deceniu să stabilească obiectivul de cheltuieli pentru fiecare dintre ele la 2% din PIB. Dar Trump a făcut presiuni pentru creşterea acestui procent. Cel mai recent, el a declarat că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din PIB-ul lor pentru apărare, deşi nici SUA nu fac acest lucru în prezent.

„NATO trebuie să plătească mai mult”, a spus Trump în ianuarie după preluarea mandatului. „Este ridicol, pentru că ei sunt afectaţi mult mai mult. Noi avem un ocean între noi”, a declarat Trump.

Potenţiala schimbare a modului în care SUA participă la NATO vine în contextul în care Trump îi presează pe aliaţii europeni să facă mai mult pentru a ajuta Ucraina în războiul său cu Federația Rusă şi să joace un rol major în menţinerea păcii în ţară, dacă se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului.

„Am fost contactat de mai mulţi ambasadori europeni îngrijoraţi de zvonurile că Trump ar putea face vreun anunţ negativ în legătură NATO”, a declarat senatorul democrat Chris Coons într-un interviu acordat miercuri NBC News.

Trump nu a anunţat nimic în discursul său din faţa Congresului, rostit marţi seară, dar Coons a avertizat: „Dacă nu vă dă de gândit tot ceea ce înseamnă declaraţiile şi acţiunile preşedintelui Trump în materie de politică externă înseamnă că nu sunteţi atenţi”.

Trump a ameninţat să retragă SUA din NATO în timpul primului său mandat şi a pus la îndoială beneficiile articolului 5 pentru SUA. Articolul a fost conceput pentru a proteja ţările europene de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Acesta a fost activat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie asupra SUA.

Întrebat dacă Trump ia în considerare posibilitatea de a face schimbări în modul în care SUA se implică în NATO, un oficial al Consiliului Naţional de Securitate a declarat că „preşedintele Trump este angajat faţă de NATO şi faţă de articolul V”, precizează NBC News.

De asemenea, senatorul Chris Coons, principalul democrat din subcomisia Senatului pentru apărare şi unul dintre senatorii de rang înalt din Comisia pentru relaţii externe, a declarat că nominalizatul lui Trump pentru funcţia de ambasador al SUA la NATO, Matthew Whitaker, „a dat răspunsuri foarte liniştitoare” cu privire la angajamentul administraţiei faţă de NATO şi articolul 5.

Potrivit celor mai recente statistici ale NATO, anul trecut cheltuielile de apărare ale 23 de membri NATO au depăşit 2% din PIB-ul lor. Cinci dintre aceste ţări – Estonia, Grecia, Letonia, Polonia şi SUA – au cheltuit mai mult de 3% pentru apărare. Polonia a avut, de altfel, cel mai mare procent, dedicând 4,12% din PIB-ul său apărării.