Guvernul a respins toate amendamentele la reforma pensiilor magistraților. Își va asuma astăzi răspunderea în Parlament

Guvernul nu a aprobat niciun amendament din cele 42 depuse de parlamentari la proiectul reformei pensiilor magistraţilor. Executivul a adoptat în şedinţă proiectul şi îşi va angaja răspunderea în Parlament, marţi după-amiază, pe forma iniţială a acestuia.

”Pe ordinea de zi a fost proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. Au fost analizate, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului, amendamentele depuse de senatori şi deputaţi. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi, 6 amendamente, Grupul Partidului AUR, 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de guvern, astfel încât forma finală a proiectului de legi a fost adoptată”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, după şedinţa de Guvern, conform News.ro.

Ea a precizat că pe forma adoptată premierul va angaja răspunderea Guvernului în această după-amiază la Parlament, în şedinţa specială de după şedinţa omagială pentru ziua de 1 decembrie.

”Undeva în jur de ora 15:00 va avea loc angajarea”, a spus aceasta.

Potrivit programului oficial, marţi, la ora 14:30, este programată Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie.

La închiderea şedinţei solemne va avea loc Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în cadrul căreia este programată angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Aceasta este a doua încercare a executivului condus de Ilie Bolojan de a face această reformă. Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizul CSM este, însă, consultativ, dar necesar, având în vedere ultima decizie a CCR. Curtea a declarat anterior proiectul de lege neconstituţional, având în vedere că Executivul nu a aşteptat avizul CSM.

Termenul pentru depunerea amendamentelor, de către parlamentari, la proiectul pensiilor magistraţilor, a fost stabilit până marţi, 2 decembrie, la ora 8:00.

Guvernul a aprobat, vineri, proiectul privind pensiile magistraţilor, care prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an, pentru fiecare generaţie şi limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Ce conține noua lege a pensiilor speciale

Guvernul Bolojan a aprobat în ședința de vineri, 28 noiembrie, proiectul de reformă a pensiilor speciale ale magistraților, asta după ce versiunea anterioară a picat la Curtea Constituțională. Acum, Executivul urmează să-și asume, din nou, răspunderea în Parlament.

Ce prevede noua reformă a pensiilor speciale
Proiectul de Lege prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:

► Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

► Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;

► Instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;

► Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;

► Introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;

► Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat;

► Stabilirea unei noi eșalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035.

Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcții/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuși, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securității juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat și predictibil.

► Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării;

► Modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

CSM a dat aviz negativ proiectului Guvernului Bolojan privind pensiile magistraţilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat un aviz negativ proiectului privind pensiile speciale ale magistraților, inițiat de Guvernul Bolojan. Avizul este consultativ, iar Guvernul îşi poate asuma răspunderea pentru adoptarea actului normativ.

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Claudiu Sandu, spune că, dacă vor intra în vigoare noile modificări la pensiile de serviciu, vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură – „pensionarii epocii Dragnea, cu o pensie mai mare decât salariul cu 20 – 25%, pensionarii din 2023, cu un salariu de 100% din net, şi următorii care vor munci până la 65 de ani şi vor avea pensie la jumătate”.

„Magistraţii sunt cetăţeni, ca oricare alţii, nu au avut niciodată o problemă cu ieşirea la pensie la 65 de ani, deşi ar trebui să mă întrebaţi dumneavoastră, ca cetăţean, dacă vreţi să fiţi judecat de un judecător de 65 de ani. (…) Principala problemă este această inechitate care se stabileşte prin această lege. Faţă de pensionările anterioare vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură – pensionarii epocii Dragnea, cu o pensie mai mare decât salariul cu 20 – 25%, pensionarii din 2023, cu un salariu de suta la sută din net, şi următorii care vor munci până la 65 de ani şi vor avea pensie la jumătate. Dacă vi se pare echitabil, mie nu mi se pare, motiv pentru care ne opunem unei asemenea reglementări”, a declarat jurnaliştilor Claudiu Sandu, la ieşirea de la CSM.

Care este procedura asumării răspunderii

Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Guvernul Bolojan şi-a asumat până acum răspunderea pe două pachete de măsuri menite să reducă deficitul bugetar. De fiecare dată opoziţia a depus moţiuni de cenzură, însă acestea au fost respinse.

De asemenea, Guvernul intenţionează să-şi asume răspunderea pe reforma administraţiei, proiect care ar fi trebuit inclus în al doilea pachet de măsuri, însă a fost amânat luni de zile din cauza lipsei de consens în Coaliţie.