„Profeții apocalipsei economice”, noi avertismente. Urmează o nouă prăbușire?

Când Dean Baker vorbește despre riscul unei crize economice, piețele financiare tind să asculte. Economistul și-a câștigat reputația nu prin alarmism constant, ci prin faptul că, de-a lungul timpului, avertismentele sale s-au adeverit.

La sfârșitul anilor ’90, Baker a avertizat că piața bursieră este umflată artificial de bula dot-com. Și-a redus atunci expunerea pe acțiuni. Câțiva ani mai târziu, a devenit sceptic față de creșterea accelerată a prețurilor locuințelor și a decis, împreună cu soția sa, să își vândă apartamentul din Washington. Ambele decizii s-au dovedit corecte: bula dot-com s-a spart în 2000, iar piața imobiliară americană a început să se prăbușească în 2006, înaintea Marii Recesiuni.

Astăzi, Baker spune că are din nou acel sentiment de neliniște.

Investițiile masive în inteligență artificială au împins bursele la maxime istorice, însă economistul – cercetător la Center for Economic and Policy Research – și-a ajustat din nou portofoliul, reducând expunerea la ceea ce el consideră a fi o posibilă „bulă AI”.

„Nu încerc să fac prognoze negative din principiu”, spune Baker. „Încerc doar să privesc economia cu ochii deschiși. Uneori vezi lucruri pe care alții le ignoră”.

Vocile sceptice revin în prim-plan

Baker face parte dintr-un grup restrâns de economiști și investitori cunoscuți pentru capacitatea lor de a anticipa crize majore. În contextul entuziasmului generalizat din jurul inteligenței artificiale, aceste voci sceptice câștigă din nou vizibilitate, atât în media tradițională, cât și pe platformele online, scrie Washington Post.

Unul dintre cele mai cunoscute nume este Michael Burry, investitorul devenit celebru după ce a pariat împotriva pieței imobiliare înainte de criza din 2008, subiectul cărții și filmului „The Big Short”. În noiembrie, fondul său de investiții a anunțat poziții care pariază pe scăderea valorii acțiunilor unor giganți AI precum Nvidia și Palantir.

Tot atunci, Burry a lansat un newsletter pe Substack, „Cassandra Unchained”, unde avertizează frecvent asupra unei posibile prăbușiri a pieței alimentate de AI. Are deja aproape 200.000 de abonați.

„OpenAI este următorul Netscape, condamnat și care pierde bani”, a scris Burry într-o postare pe X luna trecută, care a fost vizualizată de peste 2 milioane de ori, comparând producătorul ChatGPT cu o victimă a bulei dot-com. Deși vocile prudente au un moment de glorie, asta nu înseamnă că ele câștigă disputa. James Chanos, fondatorul și partenerul administrativ al Kynikos Associates, care a pariat pe căderea gigantului energetic Enron, a declarat într-un interviu că cei care contrazic piața sunt adesea ignorați.

Vânzătorii în lipsă, precum el însuși, sunt adesea considerați „idioții satului sau Dr. Evil”, a spus el, fie că spun prostii, fie că încearcă să manipuleze piața. „Nu există o cale de mijloc”, a spus Chanos, care preferă să se considere pe sine și pe ceilalți ca „detectivi financiari” care vânează actorii răi, fraudele sau sau a evaluărilor umflate.

Cercetările academice par să susțină utilitatea scepticismului. Un studiu publicat în 2025 de Harvard și Copenhagen Business School arată că perioadele de optimism extrem sunt adesea urmate de prăbușiri. „Cele mai optimiste prognoze sunt asociate cu cel mai mare risc de criză”, notează autorii.

Semnale de avertizare, dar și motive de calm

Alte studii sugerează că crizele financiare pot fi anticipate atunci când creditul și prețurile activelor cresc rapid în același sector. În astfel de „zone roșii”, probabilitatea unei crize în următorii trei ani ajunge la aproximativ 40%.

Totuși, nu toți analiștii sunt convinși că ne aflăm într-o bulă clasică. Un raport Goldman Sachs publicat în ianuarie arată că multe dintre caracteristicile istorice ale bulelor lipsesc în prezent. Datoria corporativă este relativ scăzută, iar creșterea pieței bursiere a fost susținută în mare parte de profituri reale, nu doar de evaluări speculative.

„De data aceasta este diferit”?

Andrew Odlyzko, profesor emerit la Universitatea din Minnesota și cercetător al bulelor economice, spune că inițial a respins ideea unei bule AI. Dar în ultimele 18 luni, perspectiva sa s-a schimbat.

„Investițiile au depășit capacitatea marilor companii de a le finanța din fluxurile proprii de numerar și atrag acum alte sectoare ale economiei”, avertizează el, făcând comparații cu mecanismele financiare care au precedat criza din 2007.

Odlyzko compară actuala cursă pentru centre de date AI cu mania feroviară din secolul al XIX-lea din Marea Britanie: investiții masive în infrastructură, cu efecte extinse asupra întregii economii.

O corecție inevitabilă?

Chanos vede paralele clare între boom-ul AI și entuziasmul din jurul internetului în anii ’90. Tehnologia s-a dovedit revoluționară, dar multe dintre companiile care au profitat de val au dispărut.

„Inteligența artificială este reală și probabil foarte importantă”, spune el. „Dar multe dintre firmele care pretind că sunt mari afaceri probabil nu vor fi.”

Pentru Dean Baker, o eventuală corecție nu ar fi neapărat un dezastru. Ar putea elibera resurse pentru alte domenii, precum producția sau sănătatea.

„Există multe lucruri mai bune pentru care am putea folosi aceste resurse, dacă AI-ul nu livrează ce promite”, spune el.

Deocamdată, rămâne o întrebare deschisă dacă actualul boom este începutul unei noi ere economice sau preludiul unei alte prăbușiri.