Fisurile relației transatlantice, o oportunitate pentru China. Cum încearcă Beijingul să atragă aliați dezamăgiți de Trump

Beijingul încearcă să profite de tensiunile apărute în relațiile dintre Statele Unite și aliații lor tradiționali, pe fondul politicilor imprevizibile ale președintelui american Donald Trump. Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, China condamnă deschis ambițiile lui Trump privind Groenlanda și se prezintă drept un partener comercial stabil, în încercarea de a atrage state dezamăgite de Washington.

Totuși, pentru mulți dintre aliații Statelor Unite, apropierea de China este însoțită de prudență. Există o conștientizare clară a riscului de a părăsi umbrela de securitate americană doar pentru a ajunge sub influența altei mari puteri.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, premierul Canadei, Mark Carney, a descris dilema cu care se confruntă așa-numitele „puteri mijlocii” într-o lume marcată de competiția dintre marile state. „Țările aflate între marile blocuri pot fie să concureze pentru favorurile acestora, fie să colaboreze pentru a crea o a treia cale, capabilă să conteze”, a spus el.

Canada însăși a fost forțată, potrivit lui Carney, să își „recalibreze fundamental poziția strategică”, după ce Donald Trump a sugerat în mod repetat ideea anexării țării ca „al 51-lea stat”. Premierul canadian s-a întors recent dintr-o vizită la Beijing, unde a avut întrevederi cu președintele chinez Xi Jinping și a anunțat o detensionare diplomatică, însoțită de un acord comercial.

Carney a subliniat că Ottawa va adopta o abordare „principială, dar pragmatică” în relațiile sale externe.

Experții descriu această tendință drept o formă de „hedging” — o strategie de diversificare a relațiilor externe. „Statele nu se aliniază Chinei, dar își deschid noi canale de dialog și își diversifică parteneriatele regionale, investițiile și comerțul”, explică Maria Adele Carrai, conferențiar la Universitatea Oxford.

În timp ce Trump folosește agresiv tarifele comerciale și a ajuns chiar să amenințe cu folosirea forței pentru a prelua Groenlanda de la aliatul său Danemarca, Beijingul încearcă să capitalizeze acest moment. La Davos, vicepremierul chinez He Lifeng a criticat „creșterea unilateralismului și a protecționismului”, prezentând China drept un factor de stabilitate pentru economia globală.

Lideri europeni, vizite la Beijing

„China este un partener comercial, nu un competitor. Dezvoltarea Chinei reprezintă o oportunitate, nu o amenințare pentru economia mondială”, a declarat acesta — un mesaj repetat constant de oficialii de la Beijing.

Potrivit Oliviei Cheung, cercetătoare la King’s College London, China vede actualele tensiuni transatlantice ca pe o șansă de a-și îmbunătăți relațiile cu parteneri comerciali importanți, în special în speranța unor beneficii concrete, precum reducerea tarifelor europene pentru vehiculele electrice. Cu toate acestea, optimismul Beijingului rămâne prudent.

Mai mulți lideri europeni par dispuși să mențină un dialog deschis cu China. Premierul britanic Keir Starmer urmează să viziteze Beijingul la finalul lunii, după ce aprobarea construirii unei noi ambasade chineze la Londra a atenuat tensiunile bilaterale. Cancelarul german Friedrich Merz este așteptat în China luna viitoare, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat o vizită oficială în decembrie.

În ciuda acestor contacte, diferențele fundamentale persistă. Susținerea oferită de Beijing Rusiei, după invazia pe scară largă a Ucrainei, rămâne un punct major de fricțiune între China și partenerii occidentali.

În această săptămână, Comisia Europeană a prezentat planuri pentru eliminarea treptată a echipamentelor de telecomunicații furnizate de companii considerate cu risc ridicat din infrastructura critică europeană — o măsură văzută ca fiind îndreptată împotriva firmelor chineze, inclusiv Huawei și ZTE. Beijingul a respins acuzațiile, susținând că aceste echipamente nu reprezintă o amenințare la adresa securității și avertizând asupra unor pierderi economice reciproce.

China a criticat, de asemenea, intențiile lui Trump legate de Groenlanda și operațiunea SUA împotriva liderului venezuelean Nicolás Maduro, prezentându-le drept dovezi ale unui „imperialism” american tot mai puțin mascat de discursul despre ordinea internațională bazată pe reguli.

Agenția de stat chineză Xinhua a descris recent Statele Unite drept o „superputere pur extractivă”, susținând că harta lumii este tratată mai degrabă ca un inventar de active decât ca un sistem de alianțe și suveranități.

Acest mesaj a găsit ecou în multe țări în curs de dezvoltare, unde temerile față de puterea militară americană sunt vechi, iar influența economică a Chinei a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Anul trecut, China a înregistrat un excedent comercial record de 1,19 trilioane de dolari, subliniind rolul său central în economia globală, dar și tensiunile generate de exporturile masive de bunuri ieftine.

Potrivit unei analize realizate de profesorul Christoph Nedopil de la Universitatea Griffith din Brisbane, investițiile din cadrul inițiativei „Belt and Road” au atins un nivel record în 2025, cu o creștere semnificativă în Asia Centrală și numeroase proiecte de infrastructură în Africa, Asia de Sud-Est și America Latină.

Capacitatea Chinei de a-și îmbunătăți substanțial relațiile cu Europa rămâne limitată

Cu toate acestea, capacitatea Chinei de a-și îmbunătăți substanțial relațiile cu Europa rămâne limitată, avertizează profesorul Zhu Feng de la Universitatea din Nanjing. Beijingul nu se așteaptă la o ruptură definitivă între Statele Unite și aliații lor europeni.

Reculul lui Trump privind Groenlanda, anunțat la Davos — unde a renunțat la amenințările cu forța și tarifele în favoarea unei propuneri axate pe securitatea în Arctica — reduce riscul unui colaps al NATO. În consecință, spun analiștii, și potențialele câștiguri diplomatice și comerciale ale Chinei în Europa sunt, cel puțin pentru moment, limitate.