Ucraina a acceptat planul propus de SUA și de europeni în vederea încetării focului. Ce măsuri se vor putea lua în cazul unui atac din partea Rusiei SURSE

Ucraina a convenit cu partenerii occidentali că orice încălcare persistentă de către Rusia a unui viitor acord de încetare a focului va declanșa o reacție militară coordonată din partea Europei și a SUA, a relatat marți, 3 februarie 2026, Financial Times (FT), citând persoane informate cu privire la discuții.

Conform propunerii, orice încălcare a armistițiului de către Rusia ar determina o reacție în termen de 24 de ore, începând cu un avertisment diplomatic și, dacă este necesar, cu acțiuni ale armatei ucrainene pentru a opri încălcarea, potrivit FT.

Dacă ostilitățile vor continua, propunerea va trece la o a doua fază de intervenție, folosind forțele așa-numitei Coaliții de Voință, care include multe state membre ale UE, precum și Marea Britanie, Norvegia, Islanda și Turcia.

În cazul unui atac extins, un răspuns coordonat al forțelor susținute de Occident, care ar implica armata SUA, va fi declanșat la 72 de ore după încălcarea inițială.

Planul a fost discutat în mai multe rânduri, în decembrie și ianuarie, între oficialii ucraineni, europeni și americani și ar implica un răspuns pe mai multe niveluri la orice încălcare a armistițiului convenit de către Rusia.

Trimișii Kievului, Moscovei și Washingtonului se vor întâlni miercuri și joi la Abu Dhabi pentru discuții menite să pună capăt războiului, în timp ce Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la „vești bune”.

Potrivit FT, Volodimir Zelenski a abordat cu Donald Trump, în timpul vizitei liderului ucrainean la Mar-a-Lago, în decembrie, subiectul referitor la ce ar fi SUA dispuse să ofere în cadrul acordului de armistițiu.

Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate susținute de SUA pentru aplicarea unui acord de pace în 20 de puncte menit să pună capăt invaziei rusești. O forță de „descurajare” condusă de Europa ar oferi „măsuri de asigurare în aer, pe mare și pe uscat” după încetarea focului, cu sprijinul informațional și logistic al SUA, au declarat liderii principalilor aliați ai Kievului după o reuniune la Paris. Modul în care va fi monitorizat și aplicat armistițiul va fi esențial pentru durabilitatea acestuia. SUA s-au oferit să furnizeze capacități de monitorizare de înaltă tehnologie de-a lungul liniei de front de 1.400 km, potrivit FT.

Rusia a insistat inclusiv luni, printr-o declarație a Ministerului de Externe, că nu va accepta niciodată trupe și echipamente militare occidentale în Ucraina și le va considera „ținte legitime”.

Ucraina a asistat la numeroase încălcări ale armistițiului de către Rusia de când forțele ruse au invadat pentru prima dată regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei în 2014, sub pretextul unei revolte separatiste pro-Moscova. Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 și 2015, aveau scopul de a opri luptele și de a stabili o cale către o pace durabilă. Acestea au fost convenite de Rusia, Ucraina, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și liderii celor două regiuni separatiste instalați de Kremlin. Însă misiunea de monitorizare a OSCE s-a limitat la observarea încălcărilor armistițiului. Fără un mandat de aplicare sau garanții de securitate din partea Occidentului, încetarea focului a eșuat în repetate rânduri, deschizând calea pentru invazia pe scară largă a Rusiei în 2022.

Zelenski a declarat în ianuarie că garanțiile de securitate negociate cu SUA și contribuția partenerilor europeni sunt „100% gata”, iar Kievul așteaptă ca partenerii săi să confirme data și locul pentru semnare.

Multe detalii ale acordului rămân însă neclare și, ceea ce este esențial, garanțiile de securitate depind de un armistițiu durabil care încă nu s-a materializat, menționează FT.

Trump i-a oferit lui Zelenski garanții de securitate pe care președintele ucrainean le-a descris ca fiind „asemănătoare celor din NATO”, similare angajamentului din articolul 5 al alianței, conform căruia un nou atac rus ar declanșa o reacție colectivă din partea aliaților Kievului. Zelenski a declarat că Trump a propus o garanție de 15 ani, deși oficialii ucraineni încearcă să o extindă la 50 de ani.

Săptămâna trecută, Zelenski a declarat că o armată ucraineană de 800.000 de soldați, susținută cu arme și instruire, face parte dintr-un pachet de garanții de securitate convenit cu SUA. El dorește să semneze acest document și un „plan de prosperitate” postbelic pentru reconstrucția Ucrainei împreună cu SUA înainte de a marca patru ani de la invazia rusă pe scară largă din 24 februarie, care, în opinia președintelui, ar putea oferi Kievului un avantaj în negocierile cu Moscova și ar asigura sprijinul lui Trump pe termen lung.

Administrația Trump a indicat Ucrainei că garanțiile de securitate ale SUA depind de acceptarea de către Kiev a unui acord de pace care ar implica probabil cedarea regiunii Donbas către Rusia, a relatat anterior FT. Marți, șeful NATO a făcut o aluzie asemănătoare într-un discurs rostit în parlamentul de la Kiev, unde a menționat „alegeri dificile” pe care le-ar avea de făcut Ucraina.

Zelenski a declarat reporterilor că nu îi place ideea unui „quid pro quo”. „Mesajul meu a fost clar: semnarea garanțiilor de securitate este un act de bunăvoință”, a spus el.

Problema regiunii Donbas din estul Ucrainei a devenit un punct sensibil în negocieri, Kievul refuzând să cedeze o porțiune crucială de teritoriu pe care armata rusă nu a reușit să o captureze, iar Moscova refuzând să avanseze cu orice acord de pace, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile sale maximaliste.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că armata sa învinge Ucraina pe câmpul de luptă și este pregătită să continue până când își va atinge obiectivele. În ultimele săptămâni, rachetele și dronele rusești au lovit infrastructura critică a Ucrainei, aruncând capitala Kiev în întuneric și întrerupând încălzirea și apa pentru mulți dintre cei aproape 4 milioane de locuitori ai săi, în cea mai grea iarnă a războiului.

Ce spune Rusia despre planul propus de SUA

Rusia a respins, de asemenea, garanțiile de securitate discutate de SUA și Ucraina. Dmitri Medvedev, apropiat al lui Putin, a declarat luni că „aceste garanții nu pot fi unilaterale”, potrivit TASS. „Acestea nu sunt garanții pentru Ucraina. Sunt garanții pentru ambele părți: Rusia și Ucraina. Altfel, garanțiile nu funcționează”, a punctat el.

Moscova a declarat, de asemenea, că nu va accepta niciun armistițiu înainte de încheierea unui acord cuprinzător pentru încetarea războiului și că nu va accepta niciun fel de desfășurare de trupe occidentale în Ucraina.

Washingtonul nu a făcut prea multe pentru a presa Rusia să înceteze războiul și să negocieze în mod serios. În schimb, oficialii ucraineni și europeni au declarat că SUA l-au presat pe Zelenski și au spus Kievului că orice angajamente de securitate din partea administrației Trump vor depinde de concesii teritoriale dureroase, care să se alinieze cererilor Rusiei.

Ucraina, Rusia și SUA au organizat luna trecută la Abu Dhabi primele discuții de pace trilaterale. Zelenski a declarat că „punctul central al discuțiilor a fost reprezentat de parametrii posibili pentru încheierea războiului”. El a spus că delegațiile au discutat despre rolul Washingtonului în „monitorizarea și supravegherea procesului de încheiere a războiului și asigurarea unei securități reale”. Liderul ucrainean nu a furnizat detalii, dar a spus că „reprezentanții militari au identificat o listă de probleme” care vor fi discutate la o întâlnire viitoare.

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat săptămâna trecută pentru presa locală că s-au înregistrat unele „progrese” în negocierile cu partea rusă. El a invocat „o schimbare calitativă în componența delegației ruse” ca motiv. „Sunt persoane diferite și nu au mai existat prelegeri pseudo-istorice”, a spus el, referindu-se la discuțiile bilaterale anterioare de la Istanbul, din primăvara trecută, în timpul cărora oficiali ruși de rang inferior le-au ținut omologilor ucraineni o lecție de istorie revizionistă. În schimb, discuțiile din capitala Emiratelor Arabe Unite, a spus el, „au fost foarte concentrate”.