România nu risca „în mare parte nimic” dacă refuza cererea lui Trump la Kogălniceanu. Dedesubturile deciziei lui Nicușor Dan: „Din păcate, astfel de momente vor mai veni”

România va permite Statelor Unite să dislocheze temporar trupe și echipamente pe teritoriul său, pentru a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu împotriva Iranului. Decizia a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votată în Parlament.

Președintele a precizat că nu vor fi staționate avioane de luptă în România. Pentru o perioadă de trei luni, armata americană va folosi bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii; inițial, în aceste baze vor sosi aeronave-cisternă destinate realimentării în zbor.

Nicușor Dan a acceptat să-și arate loialitatea față de Trump, într-un conflict amplu, cu multe consecințe economice, în cadrul căruia SUA și Israel comit crime de război, ele fiind părțile care au declanșat războiul. Asta deși președintele român avea exemple de lideri europeni care nu au făcut astfel de concesii, precum premierul spaniol Pedro Sánchez sau premierul britanic Keir Starmer.

Politologul George Jiglău este de acord, într-o intervenție pentru Ziare.com, că singura repercusiune suferită până acum de Spania și Marea Britanie a fost la nivelul unor glume răutăcioase pe rețeaua de socializare X, din partea președintelui american, dar mizează pe faptul că încă mai e timp ca Trump să se răzbune. Cu o notă: Donald Trump știe că are nevoie de cele două țări, la fel de mult cum acestea au nevoie de SUA, iar multe acțiuni agresive ale președintelui Trump împotriva Europei au venit până acum fără vreo provocare.

„Deocamdată nu putem ști ce va urma. Chiar dacă acum pare că Spania și Marea Britanie scăpată doar cu mici ironii, pe termen lung, relațiile economice și de securitate pot fi afectate. Exemplul britanic este puțin special, întrucât relația dintre Starmer și Trump a tot avut suișuri și coborâșuri, dar premierul britanic mai mereu a ajuns să facă pe plac Washington-ului.

În ceea ce-l privește pe Sánchez, lucrurile sunt mult mai tranșante. Cu toate acestea, și Spania are baze NATO și trupe americane pe teritoriul său, la fel ca noi. Dincolo de antipatia personală, există interese strategice pe termen lung pe care ambele părți vor să le protejeze. Chiar și Trump, deși are puterea decizională, nu poate acționa doar la nivel emoțional. S-ar putea să vedem măsuri intermediare – de exemplu, tarife vamale – care lovesc în ambele sensuri, dar care pot apărea oricând, fără ca Spania să-l supere cu ceva pe președintele american”, a relatat politologul.

Întrebat dacă România era obligată de vreun tratat să ofere acces americanilor la aceste baze, George Jiglău a declarat:

„Nu putem vorbi despre obligații formale stricte și, dacă refuza, România nu risca în mare parte nimic în plus față de tratamentul pe care Donald Trump îl oferă oricum Europei. Nu este o acțiune NATO, ci o solicitare bilaterală, în cadrul parteneriatului strategic. Americanii au pus problema într-un mod care nu ne permitea să refuzăm invocând principii precum acela că nu vrem să luăm parte la un război de partea agresorului. Cu toate acestea, președintele probabil a considerat că trebuie să ne alegem bătăliile cu înțelepciune, noi nefiind în poziția Spaniei, o țară mai puțin vulnerabilă, situată la mii de kilometri de conflicte.

Noi avem războiul la graniță, ceea ce ne face mult mai dependenți de sprijinul american în materie de securitate. Așadar, chiar dacă nu exista un tratat care să ne oblige, Palatul Cotroceni probabil a considerat că refuzul nu era o opțiune realistă. Vedem în jurul lui Nicușor Dan oameni care pe de o parte cred că relația cu SUA depășește persoana lui Trump și trebuie menținută funcțională, indiferent de context, iar în egală măsură vedem persoane care par cu totul trumpiste. E greu să ne dăm seama din ce tabără face parte președintele, asta vom vedea pe viitor, dar nu putem ignora faptul că nu pare să se opună în mod coerent curentului MAGA.

Din păcate, astfel de momente în care va trebui să decidem cât de loiali suntem în fața lui Trump sau în fața Americii vor mai tot apărea, întrucât președintele american se află abia la început de mandat. În timp vom putea calcula mai bine în ce măsură Nicușor Dan îi rămâne loial”, a conchis politologul.