Ordonanța interzicerii „păcănelelor” a început, firav, să funcționeze. Ce localități au decis să elimine sălile de jocuri și unde se vor lua hotărâri ferme în curând

Până la finalul lunii trecute, legea obliga companiile care desfășoară activități din domeniul jocurilor de noroc să obțină o autorizație națională. Printr-o ordonanță de urgență adoptată în 24 februarie, Guvernul a introdus, pe lângă autorizația națională, obligativitatea unei autorizații de funcționare de la autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își desfășoară activitatea. De atunci, mai mulți primari, cum ar fi cei din Brăila, Ploiești, Slatina, Iași, au anunțat că vor interzice jocurile de noroc la ei în oraș.

Până în februarie 2026, sălile de jocuri de noroc, cunoscute și sub denumirea de „păcănele”, erau autorizate de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național al Jocurilor de Noroc, conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc cu modificările și completările ulterioare, fără a fi necesară eliberarea vreunei autorizații de funcționare din partea autorităților publice locale. Ordonanța de Urgență nr. 7/25 februarie 2026 a schimbat acest lucru, mutând autoritatea către consiliile locale pentru a putea decide dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se mai pot desfășura sau nu astfel de activități. Cu toate că lucrurile se mișcă încă deosebit de încet, câteva primării au decis deja interzicerea lor, cel mai recent, municipiul Bacău luând această decizie. Între timp, totuși, zeci de primari au anunțat că astfel de propuneri vor fi discutate la nivel local și numărul orașelor în care păcănelele vor fi interzice se preconizează a crește semnificativ anul acesta, chiar și în marile orașe din țară.

Care sunt primele orașe care au adoptat ferm măsura de a interzice păcănelele

Pe 24 martie, primarul Bacăului, Lucian Daniel Stanciu-Viziteu a anunțat printr-un mesaj pe social media că sălile cu aparate de jocuri de noroc vor fi interzise în municipiu. Edilul a luat această decizie în urma dezbaterii publice pe care a organizat-o în urmă cu o zi, dar și a consultării pe care a făcut-o în ultimele săptămâni pe pagina lui de Facebook. Procesul va avea loc, în sens practic, prin interzicerea emiterii și a prelungirii autorizațiilor de către primărie pentru aceste activități. „Așadar, în momentul în care aceste autorizații expiră, ele nu vor mai putea fi prelungite ca efect al interzicerii date de primărie la nivel local”, a explicat edilul.

În municipiu există circa 200 de săli pentru jocuri de noroc sau pariuri și peste 800 de aparate de joc de tip „păcănele”, iar licențele și autorizațiile de exploatare pentru acestea expiră pe parcursul acestui an sau în 2027, până cel târziu în luna martie.

Totodată, pe 13 martie, Consiliul Local Slatina a aprobat, în ședință extraordinară, un proiect inițiat de primarul Mario De Mezzo prin care sunt interzise activitățile de jocuri de noroc și pariuri sportive în municipiu, cu excepția celor de tip loto organizate de Loteria Română. Decizia face din Slatina primul municipiu din România care adoptă o astfel de măsură. „S-a luat hotărârea. Jocurile de noroc și pariurile sunt interzise. De astăzi nu mai primesc autorizație de funcționare de la primărie. Ele au autorizație un an de zile, pe măsură ce ele expiră, operatorii nu le mai pot înnoi. Să se mute unde vor, nu pe raza municipiului. Eu cred că pentru sănătatea orașului e o decizie corectă”, a declarat Mario De Mezzo, la România TV. La fel ca în Bacău, hotărârea nu va produce efecte imediate în ceea ce privește închiderea tuturor sălilor de jocuri și agențiilor de pariuri, însă acestea vor dispărea treptat din oraș în următorul an, pe măsură ce le expiră autorizațiile de funcționare.

Merită menționat și că, în ciuda protestelor care au avut loc în ziua votării deciziei în Consiliul Local, din partea operatorilor de păcănele și angajații acestora, în ceea ce privește impactul financiar, administrația locală susține că bugetul municipiului nu va pierde bani prin închiderea sălilor de jocuri de noroc, întrucât taxele aferente sunt plătite la bugetul de stat. Primarul a precizat că Slatina renunță doar la un posibil venit suplimentar, care ar fi putut proveni din taxarea acestor activități la nivel local.

La începutul lunii martie, și primarul orașului Zărnești din județul Brașov a anunțat pe rețelele sociale că în localitate au fost interzise jocurile de noroc, iar în restul țării, după intrarea în vigoare a reformei din administrație, care include și o prevedere în baza căreia primăriile decid dacă acceptă sau nu desfășurarea acestor activități, mai multe autorități locale au inițiat proiecte sau consultări cu cetățenii. În acest sens, tot la începutul lunii, USR a lansat o hartă interactivă în care oamenii pot urmări în timp real harta localităților care pot interzice jocurile de noroc, în urma ordonanței de urgență date de Guvern. Harta ilustrează localitățile care au început demersurile pentru interzicerea jocurilor de noroc, cele care au adoptat o astfel de decizie și cele care au respins ideea. Cei care accesează harta pot vedea, pentru fiecare localitate în parte, numărul de săli de jocuri de noroc, iar acesta este adus la zi în timp real cu ajutorul datelor transmise de Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc (ONJN).

Astfel, printre orașele care au în prezent în dezbatere astfel de proiecte de interzicere a păcănelelor de pe teritoriul UAT-urilor se numără Satu Mare, Zalău, Arad, Timișoara, Deva, Petrila, Cluj-Napoca, Turda, Cisnădie, Craiova, Mioveni, Pitești, Brașov, Râșnov, Săcele, Piatra-Neamț, Iași, Fălticeni, Vaslui, Galați, Tulcea sau Constanța. Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că, înainte de o eventuală decizie, acesta să vadă ce impact bugetar are această industrie pentru București.

Amintim că doar în anul 2025, conform ONJN, în România veniturile din jocuri online au fost de peste 11,5 miliarde de lei. La clasicele păcănele s-au înregistrat încă 5,7 miliarde de lei, iar pariurile în cotă fixă au generat aproape 915 milioane de lei. La nivel național există 95 de operatori care administrează 45.663 de aparate de joc, iar cele mai multe sunt în București.

Potrivit specialiștilor, dependența de păcănele este afecțiunea cu cea mai mare rată de tentative de suicid, peste 100.000 de români fiind clienți frecvenți ai sălilor de jocuri de noroc și cazinourilor, conform unor date ONJN pentru anul trecut. La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 1,2% din populația adultă suferă de dependența de jocuri de noroc, aproximativ 80 de milioane de oameni. Este una dintre cele mai periculoase dependențe, potrivit experților.