Vulnerabilitățile cibernetice ale instituțiilor românești: Audierile din Parlament și impactul atacului asupra ANCPI

Într-o eră în care digitalizarea devine norma în funcționarea instituțiilor publice, atacurile cibernetice au început să devină o amenințare reală și iminentă. Recent, Comisiile pentru Tehnologia Informației din Parlamentul României au avut o sesiune de audieri în care s-au discutat vulnerabilitățile cibernetice ale instituțiilor guvernamentale, în special în contextul atacului devastator asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Centrul Național Cyberint a raportat că a trimis sute de informări despre aceste vulnerabilități, dar întrebările rămân: de ce nu s-au luat măsuri adecvate pentru a preveni aceste atacuri?

Contextul atacului cibernetic asupra ANCPI

În data de 14 iulie 2026, ANCPI a fost victima unui atac cibernetic de amploare, care a dus la blocarea platformei e-Terra și a afectat semnificativ tranzacțiile imobiliare din România. Atacul a fost atribuit grupului cibernetic ByteToBreach și a dus la distrugerea a aproximativ 1.000 de servere virtuale. Această situație a scos în evidență nu doar lipsa de protecție a ANCPI, ci și vulnerabilitățile sistemului cibernetic al instituțiilor din întreaga țară.

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint, a declarat că ANCPI fusese avertizată cu privire la aceste vulnerabilități încă din 2021, dar nu s-a reacționat adequat. Această neglijență în gestionarea problemelor de securitate cibernetică a avut efecte devastatoare asupra unei instituții esențiale pentru funcționarea pieței imobiliare din România. Radu Mihaiu, președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, a subliniat că problemele de securitate cibernetică afectează nu doar ANCPI, ci și multe alte instituții publice, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea acestora în fața unor amenințări cibernetice.

Vulnerabilitățile identificate și reacția instituțiilor

În cadrul audierilor, Anton Rog a prezentat un raport alarmant: între 2021 și 2026, Centrul Național Cyberint a trimis 1.304 informări către diverse instituții guvernamentale, inclusiv 233 de informări în anul 2025, care semnalizau vulnerabilități tehnice, procedurale și umane. Cu toate acestea, ANCPI nu a răspuns oficial la aceste informări, iar măsurile de securitate nu au fost implementate. Această situație evidențiază o problemă sistemică în modul în care instituțiile publice din România abordează securitatea cibernetică.

Directorul adjunct al DNSC, Ionuț-Andrei Iacoboaei, a explicat că atacul asupra ANCPI nu a fost unul sofisticat, ci a fost facilitat de o serie de vulnerabilități cunoscute, cum ar fi utilizarea unor parole simple și reutilizarea acestora. Această practică este extrem de riscantă și contravine principiilor de securitate cibernetică. În plus, ANCPI a folosit aceeași parolă de administrare pentru conturi diferite, ceea ce a permis escaladarea atacului.

Implicarea politică și responsabilitatea instituțională

Reacția din partea politicienilor nu a întârziat să apară. Senatorul PSD Marius Humelnicu a criticat ANCPI pentru lipsa de măsuri concrete în urma avertizărilor primite de la Cyberint. El a subliniat că ar trebui ca conducerea ANCPI să își asume responsabilitatea pentru atacul cibernetic, sugerând chiar că președintele ANCPI ar trebui să demisioneze. Această situație pune în discuție nu doar responsabilitatea individuală a liderilor instituționali, ci și cadrul legislativ și politic care trebuie să asigure o mai bună protecție cibernetică.

Radu Mihaiu a adus în discuție aspecte legate de erorile tehnice și cele instituționale care contribuie la vulnerabilitatea cibernetică a instituțiilor publice. Acesta a evidențiat faptul că multe dintre instituții nu dispun de contracte de mentenanță adecvate și că există componente expirate, pline de vulnerabilități, care nu sunt acoperite de măsuri de securitate corespunzătoare.

Impactul asupra cetățenilor și economiei

Atacul asupra ANCPI nu a afectat doar instituția în sine, ci a avut un impact direct asupra cetățenilor și economiei românești. Blocarea platformei e-Terra a dus la întârzieri semnificative în procesarea tranzacțiilor imobiliare, afectând mii de români care încercau să cumpere sau să vândă proprietăți. Această situație a generat o incertitudine economică și a ridicat întrebări despre securitatea datelor personale ale cetățenilor.

În plus, atacurile cibernetice au un cost economic semnificativ. Potrivit unor studii, costul mediu al unui atac cibernetic pentru o organizație poate depăși 3 milioane de dolari, incluzând pierderile directe și indirecte. Acest lucru subliniază necesitatea stringentă de a investi în securitatea cibernetică și de a crea un cadru legislativ care să protejeze instituțiile și cetățenii de amenințările cibernetice.

Perspectivele viitoare pentru securitatea cibernetică în România

Pe fondul acestor evenimente, este esențial ca România să își reevalueze strategia de securitate cibernetică. Experții în domeniu subliniază că este necesară o colaborare mai strânsă între instituțiile publice și sectorul privat pentru a dezvolta soluții eficiente de protecție cibernetică. De asemenea, este important ca instituțiile să implementeze programe de formare pentru angajați, astfel încât aceștia să fie conștienți de riscurile cibernetice și să știe cum să reacționeze în cazul unui atac.

În concluzie, atacul asupra ANCPI reprezintă un semnal de alarmă pentru România, care trebuie să își întărească măsurile de securitate cibernetică și să asigure un răspuns coordonat la amenințările cibernetice. De asemenea, este crucial ca cetățenii să fie informați și protejați, iar instituțiile să își asume responsabilitatea în fața acestora.