Criza profundă a Institutului Național de Medicină Legală: Datoriile cresc, personalul se îmbătrânește

Institutul Național de Medicină Legală (INML) se confruntă cu o criză acută de personal și de finanțare, având datoriile beneficiarilor aproape de 5 milioane de lei. Într-un climat în care resursele sunt din ce în ce mai limitate, directorul Sorin Hostiuc atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă instituția, în special în contextul pensionării iminente a multor angajați, majoritatea fiind la limita vârstei de pensionare.

Contextul actual al INML

Institutul Național de Medicină Legală a fost înființat în România pentru a oferi expertize medico-legale esențiale pentru justiție și sănătate publică. Cu toate acestea, instituția se află acum într-o situație precară, cu datoriile crescând de la an la an. Din declarațiile directorului Hostiuc reiese că datoriile instituțiilor beneficiare, cum ar fi Poliția și Parchetul, au crescut de la 2 milioane de lei anul trecut la aproape 5 milioane de lei în prezent. Această situație reflectă nu doar o problemă de management financiar, ci și o lipsă de alocare adecvată a resurselor în sistemul sanitar românesc.

Problema financiară este agravată de o reducere de 10% a fondurilor alocate salariilor angajaților INML, având în vedere că bugetul național a fost afectat de diverse măsuri de austeritate. Această tăiere de buget a fost implementată prin Ordonanța 7, care a afectat profund funcționarea instituției, punând în pericol nu doar salariile, ci și capacitatea de a desfășura activitățile esențiale.

Impactul crizei de personal asupra activității INML

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă INML este lipsa personalului specializat. Cu doar patru autopsieri în prezent, dintre care doi au părăsit instituția în ultimul an, Hostiuc subliniază că numărul optim de autopsieri ar trebui să fie de cel puțin șase sau șapte pentru a face față solicitărilor din București. Această lipsă de personal nu este doar o problemă operațională, ci și una de sănătate și siguranță pentru angajați, care sunt deja suprasolicitați și expuși riscurilor biologice.

Suprasolicitarea autopsierilor nu vine fără consecințe. Există riscuri semnificative de accidentare, inclusiv tăieturi și înțepături, având în vedere că mulți dintre pacienții care necesită autopsie pot fi infectați cu virusuri precum HIV sau hepatite. Hostiuc menționează că, în unele zile, autopsiile sunt amânate din cauza lipsei de personal, ceea ce poate duce la o creștere a timpului de așteptare pentru familiile îndoliate și la o încărcare suplimentară a stresului pentru angajați.

Problemele financiare și datoriile crescânde

Creșterea datoriilor la INML este un semnal de alarmă nu doar pentru instituție, ci și pentru întregul sistem de justiție și sănătate din România. Raportul directorului subliniază că tarifele pentru expertizele medico-legale nu au fost actualizate din 2002, iar costurile reale ale efectuării autopsiilor și ale altor servicii sunt mult mai mari decât sumele percepute. De exemplu, o expertiză pentru culpă costă 25 de lei, o sumă care nu acoperă nici măcar o fracțiune din cheltuielile necesare pentru efectuarea acestor servicii.

Acest dezechilibru financiar afectează nu doar INML, ci și instituțiile care depind de serviciile sale. Creșterea datoriilor se traduce prin întârzieri în obținerea rapoartelor medico-legale, ceea ce poate avea consecințe grave în cazurile de justiție penală. Având în vedere că aceste expertize sunt adesea necesare pentru finalizarea anchetelor penale, întârzierile pot duce la o justiție întârziată și la frustrări pentru familiile victimelor.

Pensionările iminente și lipsa de noi angajări

Un alt aspect critic al crizei INML este faptul că mulți dintre angajați se apropie de vârsta de pensionare. Aceasta nu este o problemă exclusivă a INML, ci reflectă o tendință mai largă în sistemul de sănătate din România, unde cadrele medicale se confruntă cu lipsa de tineri specialiști dispuși să își asume aceste roluri dificile. Directorul Hostiuc a menționat că în câțiva ani, mai mult de jumătate dintre medicii legiști din anumite regiuni vor ieși la pensie, lăsând un gol semnificativ în sistem.

Această situație este agravată de dificultățile în recrutarea de noi angajați. Deși au fost deblocate anumite posturi, realitatea este că bugetele reduse fac angajarea de personal nou o provocare. Hostiuc a explicat că orice nouă angajare ar necesita o realocare a fondurilor din salariile altor angajați, ceea ce poate crea tensiuni interne și nemulțumiri. Aceasta este o problemă sistemică, care necesită o abordare coordonată din partea autorităților pentru a asigura un flux constant de personal calificat în domeniul medico-legal.

Perspectivele de viitor pentru INML

Pe termen lung, criza INML ar putea avea implicații grave pentru sistemul de justiție din România. Având în vedere că expertizele medico-legale sunt esențiale pentru soluționarea cazurilor penale și pentru asigurarea justiției pentru victime, insuficiența personalului și întârzierile în procesare pot duce la o creștere a numărului de cazuri nefinalizate. Într-un sistem deja supus presiunilor externe, aceste probleme ar putea genera o erodare a încrederii în justiție și în capacitatea statului de a proteja cetățenii.

Experții în domeniul justiției și sănătății publice subliniază că este esențial ca autoritățile să recunoască gravitatea situației și să implementeze măsuri imediate pentru a îmbunătăți finanțarea și a atrage noi specialiști în domeniu. Aceste măsuri ar putea include actualizarea tarifelor pentru servicii, creșterea bugetelor alocate INML și stimulente pentru tinerii specialiști care aleg să lucreze în acest domeniu.

Concluzie

Criza de la INML nu reprezintă doar o problemă de management intern, ci reflectă o serie de deficiențe structurale în sistemul de sănătate și justiție din România. Cu datoriile crescânde, personalul îmbătrânit și lipsa de resurse, INML riscă să devină incapabil să îndeplinească una dintre cele mai importante funcții ale sale: asigurarea unei justiții corecte și eficiente. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a adresa aceste probleme și a restabili încrederea în sistemul de medicină legală din România.