Românii care vor fi încorporaţi OBLIGATORIU, în caz de război. Ce riscă persoanele care refuză

Prin Legea numărul 395 din 16 decembrie 2005, de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen fiind realizată în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006. 

Totuşi, în contextul crizei din Ucraina trebuie spus că, în anumite condiţii, această suspendare se ridică, iar autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare. Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de preşedinte şi validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel. 

În primul rând, este vorba de militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat. Ei trebuie să se prezinte imediat la unităţile militare de care aparţin. 

Totuşi, numărul acestor rezervişti este limitat la câteva mii, aşa că Armata Română s-ar baza pe cei aproximativ 60.000 de rezervişti „clasici”, adică pe cei care şi-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar. Aceştia ştiu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore şi au ataşat livretului un ordin de chemare care conţine şi cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene. 

Foarte important, în caz de neprezentare la termenul şi locul menţionate în ordin, persoana respectivă va suporta consecinţele Codului Penal, care prevede închisoare de la 2 la 7 ani. Trebuie spus şi că obligaţia de a se prezenta la unităţile militare desemnate revine numai rezerviştilor care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menţinuţi în evidenţele militarilor în rezervă.

Cine va fi încorporat 

Apoi, tot Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Conform legislaţiei privind pregătirea populaţiei pentru apărare, sunt încorporabili cetăţenii romani, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar. 

La cerere, încorporarea se poate face la cel puţin 18 ani. Nu sunt cetăţeni încorporabili cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani. Apoi, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere. 

Între altele, scapă de armată cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă. Fără armă în linia întâi Legea 446/2006 prevede că cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă. Potrivit legislaţiei, refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte din punct de vedere penal. 

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal. Refuzarea încorporării atunci când ţara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită mai blând, cu amenzi între 500 şi 8.000 de lei.