Decizie istorică a Instanței Supreme în cazurile de PLAGIAT – răsturnare de situație în justiție

Decizie bombă în România: doctoratul plagiat a ajuns la CCR. Cazul fostei judecătoare Corina Michaela Jîjîie, acuzată de plagiat, cea care a contestat în instanță retragerea titlului de doctor, duce la o premieră în justiție. 

Instanța Supremă a admis cererea de sesizare a CCR în dosarul 7226/2/2016/a2 și a dispus suspendarea judecății până la un răspuns al Curții. 

Judecătoarea acuzată că a plagiat în lucrarea de doctorat a sesizat în instanță CCR cu privire la legalitatea deciziei CNATDCU 

Anterior, fosta judecătoare Corina Michaela Jîjîie a contestat la Curtea de Apel Ploiești, în contencios administrativ, decizia de plagiat a comisiei CNATDCU privind teza sa de doctorat.

Nemulțumită de decizie, magistratul Corina Jîjîie a urmat pașii legali în astfel de situații și a contestat inițial la CNATDCU retragerea titlului de doctor, dar fără succes, pentru ca ulterior să se adreseze instanței, respectiv Curții de Apel Ploiești.

Corina Michaela Jîjîie a sustinut teza de doctorat „Prevenirea si combaterea criminalității în domeniul mediului înconjurător”, coordonator prof. univ. dr. Gheorghe TOMA, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV).

Magistratul face parte din lotul celor șase doctori ale căror titluri au fost retrase de CNATDCU în decembrie 2019. Cei mai cunoscuţi sunt Daniel Andrei Moldoveanu − fost consilier de stat al președintelui Traian Băsescu și fost șef al Comunității Naționale de Informații, Toma Rus – fost şef al Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate din IGPR, și judecătoarea Corina Jîjîie, fostă șefă a Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Ea s-a pensionat de la data de 15 septembrie 2015, președintele Klaus Iohannis semnând un decret în acest sens.

Jîjîie s-a remarcat prin faptul ca a fost primul magistrat care a dispus arestarea unui coleg de la instanță supremă.

Ea a condus Secția penală a ICCJ în perioada ianuarie 2012 – ianuarie 2015. Jîjîie a făcut parte – alături de judecătoarele Lavinia Lefterache și Lucia Rog – din completul care a decis condamnarea în primă instanță a lui Liviu Dragnea – în dosarul Referendumului.

Decizia Instanței Supreme, premieră în justiția din România 

Printre beneficiarii deciziei istorice de astăzi se numără și Gabriel Oprea.  Avocații fostului ministru au explicat în instanță că sunt mai multe nereguli în legea cu pricina. Spre exemplu, verificările privind un eventual plagiat sunt făcute de CNADTCU, organism care este în subordinea Ministerului Educației, deci nu de o instituție independentă. O altă problemă ar fi că sub incidența acestei legi intră toate lucrările științifice, inclusiv cele redactate anterior intrării în vigoare. 

Un alt beneficiar al deciziei este premierul Nicolae Ciucă. 

„Fabrica de doctorate” – Ironia sorții. Când hoțul strigă „HOȚUL”

În ciuda imaginii de deontolog pe care a afișat-o în public, jurnalista Emilia Șercan, „vulpea moralistă” care a agitat apele cu acuzații de plagiat pe bandă rulantă, dar nedovedite, a fost acuzată că a făcut fix ce reclama.

Pe la sfârșitul lui mai 2017, în media bubuia o informație preluată din publicația locală Turnul Sfatului, care lăsa mască o parte a opiniei publice, aceea care avea idee despre ce înseamnă un plagiat în lumea academică și nu numai, care sunt consecințele morale și legale ale acestuia. După cum dezvăluia sursa citată, jurnalista Emilia Șercan era acuzată că și-ar fi realizat lucrarea de licență în baza aceleași manopere.

În lucrarea de licență a acesteia, intitulată „Reglementări naționale și internaționale cu privire la libertatea de exprimare”, se regăsesc paragrafe din două cărți, respectiv „Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare” și „Ghid juridic pentru jurnaliști”.

„În trecutul jurnalistei de investigație, care și-a făcut în ultimul an un titlu de glorie din expunerea plagiatelor unor puternici ai zilei – Negoiță, Onțanu, Licu, Stănișoară, inclusiv Laura Codruța Kovesi, se ascunde, culmea ironiei, propriul plagiat, pe care, spre deosebire de compromisul cu Vîntu devoalat de Eugenia Vodă, nu l-a expus nimeni până acum. Emilia Șercan, absolventă, în 2003, a Facultății de Ştiinţe ale Comunicării şi Jurnalism din Sibiu, a plagiat bucăți întregi în lucrarea sa de licență intitulată «Reglementări naţionale şi internaţionale cu privire la libertatea de exprimare». Cele două cărți din care a copiat sunt «Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare», cu subtitlul «Aspecte privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului», care îi are ca autori pe Monica Macovei, Mircea Toma, Ana Coculescu (coordonator) și Adrian Tudorică și «Ghid juridic pentru jurnaliști» (ediția a III-a), scrisă de Monica Macovei, Adriana Drăgăliță și Dan Mihai. Ambele cărți au fost publicate în 2002. Forma de plagiat îmbrățișată cu predilecție de jurnalistă este cea a reformulărilor și a amestecului deliberat între fragmente și texte preluate și munca proprie“, se arată în documentul care însoțește copii ale lucrării de licență.

După o analiză atentă a celor două lucrări în paralel cu lucrarea de licență a Emiliei Șercan, documentul prezintă paginile „pe care Emilia Șercan le-a preluat fără respectarea regulilor de bună practică în scrierea și citarea academică. Preluările au fost făcute fără nicio metodă de citare consacrată – fără ghilimele, fără note de subsol“.

„Pe lângă paginile în care plagiatul este evident, Șercan a apelat masiv la reformulări și preluări rescrise în restul capitolelor (Capitolul 5 – “Sursele și dreptul la replică”, Capitolul 6 – “Accesul la informații”). Plagiatul lui Șercan este unul mai muncit, în sensul că a recurs masiv la o rescriere a unor concepte, observații, idei, etc și mai puțin la așa-numita metodă copy-paste, în care plagiatorul copiază cuvânt cu cuvânt fragmente/pagini întregi”, se continuă în document.

Ca o ironie maximă a sorții, chiar în acea vreme, Emilia Șercan își lansa, la Bookfest, cartea „Fabrica de doctorate”.