Cele mai periculoase țări din lume. Cum stă România pe harta riscului în 2023 Webpress 3 iulie 20233 iulie 2023 Harta celor mai periculoase țări din lume arată o înroșire evidentă în zona Africii de Nord și Centrală, America Centrală și Orientul Mijlociu. Surpriza cea mare, însă, este la capitolul harta bolilor mentale, unde Australia și America se clasează pe locurile fruntașe. International SOS, o companie specializată în asistență medicală și securitate internațională, furnizează o listă anuală a celor mai periculoase țări din lume. Aceste evaluări se bazează pe criterii precum securitatea, situația politică, instabilitatea socială, criminalitatea, riscurile de sănătate și alți factori. Clasamentul poate varia de la un an la altul în funcție de evoluțiile și evenimentele recente. Harta riscului de securitate Riscul de securitate evaluează amenințarea reprezentată de violența politică (inclusiv terorism, insurgență, tulburări motivate politic și război), tulburări sociale (inclusiv violență sectantă, comunală și etnică), precum și infracțiuni violente. Alți factori, cum ar fi robustețea infrastructurii de transport, starea relațiilor industriale, eficacitatea serviciilor de securitate și de urgență și susceptibilitatea țării la dezastre naturale sunt de asemenea luați în considerare atunci când acestea sunt de o amploare suficientă pentru a avea un impact asupra mediului de risc general. Codurile de culoare folosite pentru harta riscului de securitate sunt: verde – risc nesemnificativ galben pal – risc scăzut portocaliu – risc mediu roșu – risc ridicat roșu închis – risc extrem La acest capitol, țara noastră stă destul de bine, fiind cotată cu risc scăzut. Harta riscului sanitar Evaluările de risc medical se bazează pe o serie de riscuri pentru sănătate și factori de atenuare, inclusiv, dar fără a se limita la: boli infecțioase, inclusiv impactul COVID-19 asupra accesării și furnizării asistenței medicale, factori de mediu legați de schimbările climatice, evaluarea riscului de securitate, date despre evacuarea medicală, standard de servicii medicale de urgență, asistență medicală ambulatorie și internată, acces la consumabile farmaceutice și bariere culturale, lingvistice sau administrative. Codurile de culoare folosite pentru harta riscului sanitar sunt: verde – risc nesemnificativ galben pal – risc scăzut violet – risc variabil portocaliu – risc ridicat roșu închis – risc extrem Pe această hartă României i s-a acordat risc mediu. Harta riscului de boli mintale Codurile de culoare folosite pentru această hartă sunt: galben pal – 7,5% – 10% galben închis – 10% – 12,5% portocaliu – 12,5% – 15% roșu – 15% – 17,5% roșu închis – 17,5% – 20% Țara noastră figurează pe listă cu codul portocaliu, cu alte cuvinte populația României suferă de boli mintale în proporție de 12,5% – 15%. Surprinzător că un risc mare de boli mintale întâlnim în țări devoltate, cum ar fi Australia, Spania sau chiar SUA. Iată câteva exemple de țări care, în trecut, au fost considerate a fi printre cele mai periculoase: Afganistan: Conflict armat, terorism, instabilitate politică și criminalitate înaltă. Irak: Conflict armat, terorism, tensiuni etnice și religioase, instabilitate generală. Somalia: Conflict armat, terorism, piraterie maritimă, infrastructură precară. Siria: Conflict armat, terorism, riscuri de securitate ridicate, infrastructură afectată. Yemen: Conflict armat, terorism, criză umanitară, instabilitate generală. Libia: Conflict armat, prezența grupurilor armate, instabilitate politică și securitară. Republica Democrată Congo: Conflict armat, instabilitate politică, criminalitate înaltă. Sudan: Conflict armat, instabilitate politică, tensiuni etnice și religioase. Venezuela: Criminalitate ridicată, instabilitate politică, criză economică și socială. Haiti: Instabilitate politică, criminalitate, sărăcie și slabe servicii de sănătate. Comunicate noi Monden / Lifestyle Stiri Turism
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, discuții cu Viktor Orban: „Trebuie să fim prezenţi în fiecare instituţie în care se iau decizii despre noi, maghiarii” 4 aprilie 2024 Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a avut, miercuri, la Bucureşti, convorbiri tête-à-tête cu premierul ungar Viktor Orbán, urmate mai apoi de discuţii cu premierul ungar şi cu prim-ministrul român Marcel Ciolacu. Discuţiile au vizat provocările cu care se confruntă comunitatea maghiară din România, cu un accent deosebit pe anul electoral 2024. Citeste toata stirea
”Îmi doresc ca PNL să facă parte din majoritatea din Consiliul General”, spune primarul Capitalei, Nicușor Dan 27 iunie 2024 Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă, joi seară, 27 iunie, că în viitorul mandat îşi doreşte ca PNL să facă parte din majoritatea care se va constitui în cadrul Consiliului General. El a precizat că nu a început discuţiile cu partidele care au obţinut consilieri, pentru că aşteaptă clarificarea… Citeste toata stirea
VIDEO „Blitzkriegul” unui constructor român pe Autostrada de Centură a Capitalei: Cum arată acum tronsonul A0 de la DN1 la A3 ce ar putea fi gata chiar din acest an 14 martie 2023 Constructorul român UMB pare că trage cu toate motoarele turate pe tronsonul din Autostrada de Centură (A0) Nord a Capitalei, acolo unde lucrările la porțiunea de circa 10 km între DN1 și A3 are șanse bune să fie gata în 2023, deși lucrările au debutat în vara anului trecut. Citeste toata stirea