Examinarea Angio-CT „vede” în profunzime vasele de sânge – Dr. Ofelia Niță, radiolog MedLife

Dezvoltarea explozivă în domeniul imagisticii medicale a impus pregătirea rapidă și la nivel înalt a medicilor specialiști. Cu o experiență bogată în specialitatea radiologie, dr. Ofelia Niță, medic primar radiolog specializat în tomografia computerizată la Hyperclinica MedLife Medical Park, explică beneficiile pe care le au pentru pacienți metodele de investigație imagistică non-invazive, din ce în ce mai accesibile și vorbește despre provocările cărora specialiștii sunt nevoiți să le facă față.

Recomandarea medicală pentru efectuarea unui computer tomograf (CT) este astăzi un lucru obișnuit. Pentru pacienții care au nevoie de monitorizare a bolii oncologice sau au indicație de a evalua cât de avansată este o boală cardiovasculară, renală sau dacă suferă de o altă patologie, această investigație imagistică non-invazivă vine în ajutor cu informații importante și precise.

De altfel, în ultimii zece ani, domeniul radiologiei a cunoscut o dezvoltare rapidă atât în ceea ce privește mijloacele imagistice de investigație medicală, cât și în privința profesioniștilor din domeniu, spune dr. Ofelia Niță, medic primar radiolog cu specializare în tomografia computerizată. „Tehnologia de achiziție și de procesare a datelor în radiologie a avansat extrem de mult. Practic, progresul tehnologic, în cazul echipamentelor de tomografie computerizată, a fost, aș putea spune, fulminant în ultimul deceniu. Achiziția imaginilor este volumetrică, cu secțiuni fine ce oferă o rezoluție spațiala a imaginilor superioară altor metode imagistice și permite reconstrucția tridimensională a întregii zone examinate, atât a arborelui vascular, precum și restul organelor din câmpul de scanare”, explică medicul radiolog.

Acuratețea informației anatomice conferite de noua generație de sisteme de tomografie computerizată, din „era post 64 coroane de detectori“, a atras noi valențe ale metodei mai ales în domeniul explorării non-invazive a cordului și vaselor de sânge.

Astfel, angiografia CT reprezintă, la ora actuală metoda robustă, cu indicații precise, prevăzute în ghidurile de specialitate, cu rol important în stabilirea diagnosticului și a extensiei bolii vasculare, precum și în planificarea diferitelor proceduri intervenționale și chirurgicale dedicate vaselor de sânge și inimii.

Nu în ultimul rând, avansul sistemelor de hardware și software permit, odată cu achiziția și procesarea rapidă a datelor, și o semnificativă reducere a dozei de iradiere, considerată principalul dezavantaj al tomografiei computerizate.

Cu angio-CT, se poate găsi cauza vasculară a hipertensiunii arteriale

Cât de fidele sunt aceste imagini obținute la CT? „Cu echipamentele moderne, cea mai mică imagine ce poate fi individualizată măsoară sub  0,5 milimetri. Reconstrucția fiind volumetrică, segmentele anatomice pot fi reproduse cu fidelitate. Eu consider că marele progres în ceea ce privește tomografia computerizată  rezidă în faptul că, tot progresul acesta al tehnologiei ne permite să evaluăm foarte bine anatomia vasculară. Și aici s-au făcut pași foarte importanți în ceea ce privește examinările angio-CT, fie că vorbim despre vasele periferice, fie că vorbim despre cord și anatomia coronariană. Adică, dacă până nu demult, pacienții cu simptomatologie vasculară erau adresați metodelor invazive de diagnostic, cum este coronarografia sau angiografia periferică – odată cu această evoluție a tehnologiei, angiografia CT devine, în cele mai multe cazuri, o abordare de primă intenție în stabilirea diagnosticului bolii vasculare”, subliniază medicul radiolog.

Prin administrare de substanță de contrast, la computerul tomograf se poate stabili întreaga anatomie vasculară și de aici se pot evidenția malformațiile sau anomaliile de vascularizație la nivelul unui organ, unui sistem sau unei regiuni anatomice, punctează dr. Niță. „Intră în discuție și anomaliile coronariene, foarte important de diagnosticat la sportivi, de exemplu. Pentru că pot exista anomalii coronariene așa-zis maligne, adică artere coronare care, prin traiectul lor între anumite structuri vasculare ,de exemplu, între rădăcina aortei și artera pulmonară, în anumite circumstanțe de efort fizic foarte mare, pot să asocieze chiar și moartea subită. Totodată, la pacienții cu hipertensiune arterială putem să nu aflăm cauza până când nu facem un examen prin angio-CT unde să evidențiem stenoză de arteră renală, care ar putea fi tratată non-chirurgical, prin montarea unui stent.

„Cunoscând din timp modificările vasculare putem să prevenim apariția complicațiilor de tipul stenozei semnificative, ischemiei periferice și a infarctului miocardic”

Totodată, se poate caracteriza peretele vascular, lucru foarte important. De ce? „Este deja cunoscut faptul că angiografia CT este, practic, singura metodă non-invazivă prin care se poate evidenția cu fidelitate o modificare a peretelui vascular. Și de aici posibilitatea de a pune în evidență acele plăci de aterom care au structură lipidică sau fibrolipidică, deci, non-calcară, și care au, conform și concluziilor recent publicate ale unor studii de anvergură, un potențial de risc de a produce consecințe vasculare mai mare decât chiar și cel asociat plăcilor calcificate și stenozante. Pentru că ele sunt fragile, se pot rupe, fragmenta, emboliza sau pot asocia tromboza și obstrucția acută a lumenului vascular. Cu alte cuvinte, se constată faptul că, potențialul de risc de infarct miocardic, de exemplu, este chiar mai mai mare în cazul prezenței plăcilor de aterom vulnerabile, decât în cazul celor calcificate, inclusiv a celor stenozante, și repet, angiografia CT este metoda non-invazivă care poate să caracterizeze aceste plăci de aterom. Mie mi se pare foarte important că, tocmai prin această evoluție tehnologică care ne dă posibilitatea să mergem până în profunzimea patologiei vasculare, asistăm la o schimbare de paradigmă“, consideră dr. Niță.

Pacienții cu suspiciune de boală vasculară erau deja orientați către examinările de tip angio-CT, examinărilor non-invazive. Pe lângă creșterea adresabilității acestei metode de investigație imagistică, schimbarea de paradigmă implică și felul în care este abordată prevenția, detaliază medicul imagist. „Dacă până nu demult se punea accent pe prevenția secundară, adică prevenția apariției infarctului miocardic sau a ischemiei periferice tratând, prin metode intervenționale sau chirurgicale (montare de stent, revascularizare prin by-pass) stenoza vasculară deja constituită, și care reprezintă, de fapt, o complicație a bolii aterosclerotice, de multe ori diagnosticată în stadiul critic, la ora actuală există tendința și dorința de a crește potențialul prevenției primare, prin evidențierea manifestării bolii vasculare aterosclerotice în faza de început, în care putem releva modificările peretelui vascular până la apariția stenozei, pacientul beneficiind de tratament medical, adresat, în principal, factorilor de risc. Este, în accepțiunea generală, de dorit să adresăm, în timp util, pacienții cu suspiciune de boală vasculară examinărilor non-invazive, de tip angio-CT, astfel încât să contribuim la realizarea prevenției primare. Cu costuri sociale și personale, desigur, semnificativ reduse.”

Cine sunt pacienții adresați examinării angio-CT

Pacienții vin la investigația prin tomografie computerizată cu recomandare medicală. Acesta este protocolul, precizează dr. Niță:  indicațiile examinarii vasculare prin angio-CT sunt bine statuate și documentate în ghidurile de specialitate.

„Clinicienii intervenționiști s-au convins că nu este nici eficient economic, și nici benefic pentru pacienți să efectueze o investigație de tip invaziv doar pentru diagnostic, atunci când modificările pot fi evidențiate și prin această tehnică a angiografiei CT, mai bine suportată de către pacient. Metodele invazive fiind, desigur, abordate pentru rezolvarea consecințelor bolii vasculare. Toți medicii specialiști sunt preocupați în a investiga și a diagnostica eficient și la timp pacienții și atunci este de preferat ca recomandarea examinării angio-CT să fie adresată nu în faza în care pacientul are deja o simptomatologie avansată, ci ca metodă de diagnostic precoce. Deci asistăm, cred eu, la ceea ce spuneam mai devreme, și anume la tendința de a utiliza această tehnica de examinare în zona de prevenție primară”, subliniază dr. Niță.

Și este foarte bine că se întâmplă așa, pentru că în condițiile unui diagnostic precoce de boală aterosclerotică coronariană, sunt premize sa nu se mai ajungă la infarctul miocardic.

Investigația durează între 2 și 7 secunde

Este îmbucurător faptul că s-a identificat o metodă, non-invazivă, ușor de suportat de către pacient și foarte rapidă care să investigheze boala vasculară, mai spune dr. Niță. În condițiile unui echipament modern de tomografie computerizată, investigația durează câteva secunde.

Efectuarea unei investigații imagistice cu computerul tomograf presupune o pregătire minimă din partea pacientului. „Dacă vin pentru prima oară, pacienții vin cu emoții și cu întrebări. Dar eu am constatat că este foarte importantă discuția prealabilă, în care, pacientul să primească tot setul de informații medicale de care este nevoie pentru ca procedura să se desfășoare în condiții optime. Sunt câteva lucruri pe care le impunem ca și pregătire, pe care le transmitem fiecărui pacient în parte. Dacă recomandarea este, de exemplu, pentru o investigație angio-CT dedicată cordului, este necesar ca pacientul nu utilizeze niciun fel de excitant de tipul cafelei, ciocolatei sau băuturilor cu cola sau ceai verde și să nu fumeze.

Sunt importante aceste lucruri pentru că trebuie să ne asigurăm că obținem un ritm cardiac convenabil care să ne permită o fidelitate foarte bună a imaginilor. Înainte de investigație ne mai interesează ca pacientul să nu aibă antecedente de alergie la substanța de contrast. Și i se explică pacientului în ce constă examinarea, astfel încât să beneficieze de maximum de confort”, explică dr. Ofelia Niță.

Pacienți de 30 de ani cu afectări vasculare

Pacienții sunt din ce în ce mai numeroși, pentru că ateroscleroza – în sine, boala vasculară – are o incidență foarte mare, precizează dr. Ofelia Niță: „Am remarcat și eu, ca și medicii clinicieni, că vârsta pacienților cu boală vasculară este din ce în ce mai scăzută. Am avut surpriza să constat că există și pacienți începând de la vârsta de 30 de ani care au afectări vasculare, chiar și coronariene. Factorii de risc sunt foarte importanți în această discuție: bolile metabolice, dislipidemia în special, fumatul, hipertensiunea, obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat. Desigur, cred că și stresul are o oarecare importanță, bineînțeles și factorii genetici. Dar da, vârsta apariției afectării vasculare aterosclerotice a început să fie din ce în ce mai tânără. Sau poate noi am început să investigăm pacienții de la vârste din ce în ce mai tinere, pentru că avem aceste instrumente de examinare care ne sunt la îndemână. Cât privește iradierea pe care o presupune un examen prin angio-CT, ea este, desigur în funcție de lungimea regiunii anatomice examinate, comparabilă sau, în unele situații, chiar mai mică decât iradierea rezultată în cazul examinării altor regiuni ale corpului”, punctează medicul radiolog.

„Am optat, mai mult sau mai puțin conștient, pentru o medicină a viitorului“

Orice aparatură performantă presupune specializarea unor medici și tehnicieni capabili să o manevreze și să interpreteze rezultatele. Iar acest lucru este, fără doar și poate, o provocare. Presupune o deschidere către nou și o perfecționare continuă: „Pe mine, domeniul acesta al patologiei vasculare m-a preocupat de la începuturi. Am debutat în imagistica vasculară cu examinările Doppler, domeniu în care cred că am adunat aproape 30 de ani de experiență. Și de aici am avut aplecarea și dorința de a merge mai departe pe zona aceasta de examinare vasculară. Am avut și o perioadă, scurtă, e adevărat, în care am efectuat și angiografii standard, periferice, după care a venit etapa angiografiilor CT.

Domeniul însuși înseamnă o provocare, pentru că dinamica tehnologiei și aplicațiilor metodei este în continuă dezvoltare, patologia vasculară – diversă și complexă, iar noi, tenhnicienii din domeniul sănătății trebuie să ținem pasul cu ele. La rezidențiat am obținut un punctaj care mi-a permis să optez pentru imagistică și cumva cred că am văzut perspectiva dezvoltării domeniului. Privind în urmă, aș zice că am optat, mai mult sau mai puțin conștient, pentru o medicină a viitorului. Și nu regret sub nicio formă. Rezidențiatul l-am început în 1992 și de atunci mi-am păstrat bucuria de a cunoaște lucruri noi, precum și responsabilitatea față de pacienți. Pentru că asta te ghidează ca medic, responsabilitatea față de pacienți”.