„Legile puterii”: România se află în prima linie. Stimați aleși, nimic pentru voi, totul pentru țară!

Deși bombele cad peste Ucraina și au ucis deja zeci de mii de oameni, ecourile războiului răzbat în majoritatea statelor de pe glob. Economia mondială, crunt lovită de virusul pornit din China, părea că se redresează. Invazia din Ucraina costă enorm nu doar cele două țări beligerante. Efectele negative se rostogolesc și lovesc chiar și cele mai dezvoltate națiuni.

România se află, din nou, în prima linie. Sărăcia se acutizează de la o zi la altă iar prețurile cresc uluitor, într-un ritm de neimaginat, ce amintește de marea Criză ce a avut loc între anii 1929-1933, exact înainte că naziștii lui Hitler să ajungă la putere. Pe acest fond de recesiune, tensiunile dintre noi, dar și cele din noi se acutizează. Valul de tragedii care a lovit țara noastră este uriaș. Tot mai mulți români au ajuns să își pună capăt zilelor, disperați că nu mai au soluții pentru a mai rezistă o zi și încă una.

Oricât de grea ar fi viața, oricât de cumplit ni s-ar părea prezentul, întotdeauna trebuie să ne păstrăm fruntea sus, către cer. De acolo vine speranța, curajul și stăpânirea de sine. Trebuie să conștientizăm că toate furtunile trec și că răul va fi întotdeauna cuprins de bine.

Am să vă povestesc o lecție care mie mi-a dat curaj, care m-a întărit în credința că lumina va lua locul întunericului. Unul dintre colegii mei, în drumul său spre redacție a văzut un tânăr în căruț cu rotile, nu avea mai mult de 30 de ani. Aștepta singur autobuzul într-o stație. Colegul meu s-a întrebat cum se va descurca acele băiat să urce în mijlocul de transport, fără niciun sprijin, și a vrut să îi ofere ajutorul, la fel ca și alți călători. Tânărul a refuzat. Avea însă proteze la ambele picioare, amputate de la genunchi și, deși cu greu, a reușit să coboare singur din căruț și s-a urcat în autobuz. La coborâre a repetat procedura. Singur, fără ajutorul celor din jur! Acel tânăr, îmbrăcat decent și cu un comportament sfidător în fața sorții crunte, reprezintă simbolul speranței.

Mi-am adus aminte de un citat care spune așa: „Pentru un om cu picioarele goale, fericirea este o pereche de pantofi. Pentru un om care poartă pantofi vechi, fericirea este o pereche de pantofi noi. Şi, desigur, omul care nu are picioare, ar fi fericit să meargă și desculţ. Măsoară fericirea cu ceea ce ai, nu cu ceea ce îţi lipseşte.”

Înainte de pandemie „eram fericiți și nu știam”, acum viața ni se pare iar grea. Războiul e la granițe, scumpirile mușcă tot mai tare din bunăstarea noastră, aleșii nației par să fie prinși tot în lumea lor, departe de realitățile zilei. Dar, istoria ne-a învățat că, de mai bine de două milenii, acest popor a rămas aici în ciuda tuturor nenorocirilor pe care le-a îndurat. De multe ori am ținut capul sus, pentru că iubirea de neam și dragostea de Dumnezeu ne-au păstrat demnitatea în fața sorții.

Astăzi, în mileniul trei, am pierdut aceste valori și trebuie să ne întoarcem la ele, dacă vrem să supraviețuim acestui val ce pare apocaliptic. Doar pare, dragilor. Să dăm slavă lui Dumnezeu pentru că nu suntem nevoiți să îndurăm nenorocirile pe care le trăiește poporul ucrainean. Peste noi nu cad bombe, casele nu ne sunt distruse de rachete, frații și surorile nu ne sunt uciși de armata de criminali, violatori și tâlhari dezlănțuiți de Putin. Noi nu suntem nevoiți să lăsăm în urmă agoniseala de-o viață pentru a pleca din fața invadatorilor, pe meleaguri străine și către un viitor nesigur. Este drept că avem crucile noastre de dus că popor din cauza unor politicieni care, în ultimele trei decenii, au pârjolit țara mai rău decât au făcut-o străinii: sărăcie, trădare și discrepanțe tot mai mari între bogați și cei de rând. Am speranța că actuală coaliție se va trezi din amorțeala în care au condus poporul cei de dinaintea lor țara. Sunt vremuri cumplite pentru toți iar noi, cei mulți, avem nevoie, mai mult ca niciodată, de lideri competenți și cu iubire de neam.

Vorbeam și în alte ediții despre oportunitățile războiului. Sună cinic, știu. Chiar am fost criticată de unii telespectatori pentru această afirmație. Vă asigur că și noi, cei de la Realitatea Plus, facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe refugiați, spre exemplu. Cu toții ne dorim ca acest conflict să înceteze, asta pentru a curma suferința de neimaginat pe care o îndură vecinii noștri. Zilnic ne străduim să prezentăm situația reală de pe frontul ucrainean, dar mai ales de pe cel de acasă. Trăim vremuri în care guvernanții trebuie să gândească pragmatic. România trebuie să poată pune umărul la reconstrucția acestei regiuni după ce armele vor înceta să vorbească. România trebuie să fie capabilă să-și hrănească propriul popor, dar și pe altele. Asta pentru că Ucraina nu mai poate cultiva câmpurile pe care acum sunt plantate mine. Țara noastră nu este în ruine și nici acoperită de cenușa presărată cu sângele nevinovaților. Nu avem nicio scuză dacă nu contribuim la bunăstarea propriului popor și la reconstrucția celor peste care acum plouă cu bombe.

Cifrele dezastrului arată însă radiografia unui stat în picaj liber. Economia noastră se prăbușește, și asta nu doar din cauza războiului. Rata inflației a ajuns la aproape 14%, după cum a anunțat azi Institutul Național de Statistică. Prețurile alimentelor de bază s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru cartofi plătim mai mult cu peste 40 de procente: un kilogram se vinde chiar și cu 15 lei. Și bolnavii au de suferit: costul medicamentelor aproape că s-a dublat. Primii care au de suferit sunt bunicii, părinții singuri și românii nevoiți să trăiască din salariul minim. Nici măcar mâncarea săracului nu mai este accesibilă pentru mulți. Ține de voi, stimați aleși, să redresați situația în care ne aflăm.

Și da, vedem că sunt iar tensiuni fără precedent în coaliție. De data această sunt întemeiate. Provocările secesioniste trebuie taxate ferm, mai ales în aceste vremuri în care războiul este la granițele noastre. UDMR, partidul care a fost la guvernare aproape fără întrerupere din 1996, ar putea să fie înlăturat de la putere. Scandalul de la meciul de hochei este doar ultima picatură ce a umplut paharul. Principalul motiv pentru care formațiunea condusă de Kelemen Hunor ar putea fi înlăturată din coaliție este apropierea de formațiunea extremistă condusă de premierul ungar Viktor Orban. Liderul de la Budapesta nu vrea să se delimiteze de Putin și este unul dintre opozanții sancțiunilor impuse Rusiei. Vă spuneam ieri despre tensiunile tot mai mari din Balcani. Ei bine, prietenul dictatorului de la Kremlin agită și mai mult apele. Recent, „micul Putin” de la vestul României a afirmat că părți din coasta Mării Adriatice au fost smulse din teritoriul Ungariei. Declarația a generat un scandal uriaș în Croația, iar liderii de la Zagreb au reacționat prompt la aceste derapaje de nepermis. Și la noi se văd ambițiile teritoriale ale prim-ministrului maghiar. Și nu este o coincidență, mai ales că dictatorul de la Budapesta tocmai ce și-a consolidat puterea. De ani de zile, românii trăiesc în bună pace nu doar cu maghiarii, secuii, sașii, ci și cu alte etnii. Toți suntem frați și surori pe același pământ, sub culorile tricolore. Politicienii sunt cei care agită spiritele și alimentează extremismul, iar acest lucru este de nepermis. Nu putem reveni în bezna trecutului, când tot liderii politici ai vremii au fost cei care au provocat conflicte sângeroase între români și maghiari. Astăzi nu mai putem vorbi despre discriminare, drepturile oricărei etnii sunt respectate în țara noastră. Putem discuta despre discriminare la meciul de hochei care a provocat ultimul scandal. La intonarea imnului secuiesc, cei trei români din lot au plecat la vestiare. Să nu cădem în capcana politicienilor extremiști, dragi români de orice etnie! Vă mai amintesc doar că, în trecut, Orban și-a enervat vecinii după ce a postat pe Facebook o hartă care descria „Ungaria Mare” și care includea zone pe care Budapesta le-a pierdut în conformitate cu Tratatul de la Trianon din 1920, după prăbușirea imperiului austro-ungar la finele primului război mondial.

Așadar, vă cer tuturor celor care aveți soarta acestei țări în mâni să reacționați ferm și să luați orice măsură se impune, pentru a păstra integritatea teritorială a României. Însă, în același timp, nu vă lăsăți distrași de la agenda de guvernare. Poporul are nevoie de soluții aplicate pentru a depăși această criză. Responsabilitate, respect și dragoste de țară! Asta așteptăm de la voi!

Text de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir