Trei sferturi din populația României ar avea de suferit dacă ar avea loc un cutremur de cel puțin 7,4 grade pe scara Richter, precum seismul din 1977, potrivit Planului național de management al riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU.

„Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox. 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro”, se arată în planul IGSU.

România are unul dintre cele mai mari niveluri de hazard din Europa și unul dintre cele mai mari niveluri de risc seismic. Sunt, de asemenea, posibile pagube atât de mari la infrastructurile importante, precum cea electrică, de exemplu, încât să se creeze blocaje imediat după cutremur.

În România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I și II, iar cele mai multe dintre aceste clădiri sunt în Capitală, arată datele Ministerului Dezvoltării. Site-ul hartablocuri.ro arată detaliat în ce situație se află fiecare zonă, bloc cu bloc.

În București, cel puțin 23.000 de clădiri ar putea fi avariate

Aproximativ 1.000 de clădiri s-ar prăbuși și 23.000 vor suferi avarii semnificave. Potrivit datelor oferite de Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență, peste 2.500 se vor prăbuși instant la un cutremur mare.

Cea mai activă și puternică sursă seismică se află în Vrancea și afectează două treimi din teritoriul României. Undele seismice care pleacă din Vrancea ating însă și o parte din teritoriul Republicii Moldova și din Bulgaria.

Pe teritoriul României, cutremurele vrâncene pot afecta 40 de localități urbane, mai arată documentul IGSU, în special pe direcția Iași – Focșani – București.

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență, arată că ar muri peste 6.500 de bucureșteni, iar alți cel puțin 16.000 ar fi răniți grav.