Întârzierea adoptării normelor Euro 7 îngrijorează producătorii auto

Înainte de a trece la sisteme de propulsie complet nepoluante în 2035, producătorii auto au de trecut un test chiar mai dificil în special din cauza termenului scurt de adoptare: nomele Euro 7.

Au trecut ani buni de când întreaga industrie auto europeană discută despre dificultățile de a realiza sisteme de propulsie compatibile cu potențialele norme Euro 7. Și asta înainte chiar de a afla care sunt principalele cerințe impuse pentru acest standard.

Deocamdată, detaliile despre viitorul standard de emisii Euro 7 sunt destul de vagi. Deși de ani buni sunt comercializate în Europa doar mașini noi cu standardul Euro 6 (acum ajungându-se la Euro 6d), iar dezvoltarea unor motoare care să corespundă acestui nivel de depoluare a fost destul de dificilă, iminenta trecere la Euro 7 este considerată de mulți actori ai industriei o încercare mult mai complicată și costisitoare.

Pentru producătorii de mașini cu motoare termice, interzicerea vânzărilor, planificată pentru 2035, nu este cea mai iminentă amenințare. Cu aproximativ zece ani înainte de acest termen, va trebui să implementat standardul antipoluare Euro 7. Deocamdată, nimeni nu știe exact care va fi conținutul noii reglementări, însă un lucru este cert: pragurile care vor trebuie respectate vor fi mult mai greu de atins decât pentru standardul actual Euro 6d.

Nici atingerea acestuia din urmă nu a fost o formalitate. Mai ales pentru mașinile cu motoare diesel. Acest tip de motor fiind în declin, unii producători chiar au considerat că investițiile necesare pentru adaptarea lui la Euro 6d nu merită efortul și au scos din ofertă o întreagă pleiadă de propulsoare cândva foarte apreciate.

În cazul Euro 7, chiar și fără niște detalii clare, unii producători se tem că menținerea dieselurilor în ofertă va fi imposibilă. Asta neînsemnând că adaptarea motoarelor alimentate cu benzină va fi mult mai ușoară.

Una dintre primele probleme care va trebui rezolvată este legată de emisiile mari ale motoarelor în momentul pornirii la rece. Pentru a o depăși constructorii de mașini iau deja în calcul completarea motoarelor cu sisteme de încălzire înaintea pornirii.

Însă reducerea poluării generată de mașini până la standardul Euro 7 nu se oprește aici. Există discuții avansate care iau în calcul inclusiv reducerea pulberilor rezultate din sistemul de frânare și din frecarea anvelopelor cu asfaltul. Dacă acestea vor fi incluse în standardul Euro 7, lucrurile vor deveni chiar mai dificile pentru producătorii auto.

Tocmai pentru a lămuri toate aceste lucruri și a avea timp să găsească soluții tehnice adecvate și cu costuri suportabile, constructorii auto au solicitat autorităților europene să stabilească în timp util viitoarele norme.

Din nefericire, Comisia Europeană nu a reușit să respecte calendarul inițial care prevedea adoptarea noilor norme în al patrulea trimestru din 2021. După o primă amânare pentru 20 iulie 2022, în această vară a fost anunțată o alta, astfel încât detaliile tehnice ale standardului Euro 7 ar putea fi cunoscute, cel mai devreme în această toamnă.

În acest context, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), care era de acord cu intrarea în vigoare a standardului Euro 7 pentru modelele nou omologate la 31 decembrie 2025 și pentru mașinile aflate deja în producție la 31 decembrie 2026 cu condiția adoptării normelor în toamna lui 2021 sau la începutul lui 2022, consideră extrem de dificilă menținerea acestui calendar.

ACEA avertizează că „în timp ce propunerile ACEA privind conținutul Euro 7 încă sunt valabile, calendarul ambițios propus de asociație în iunie 2021 nu mai este, din păcate, sustenabil din cauza întârzierilor”.

Mai mult chiar, adăugarea costurilor de adaptare la standardul Euro 7 la cele deja mari ale electrificării absolut necesare pentru respectarea programului „Fit for 55” care impune renunțarea completă la motoarele termice din 2035, a devenit o problemă extrem de greu de gestionat. În unele cazuri este posibil ca viitoarele mașini cu motoare Euro 7 să devină atât de scumpe încât piața – sau, mai exact, clienții – să nu le accepte.

Tocmai de aceea, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile consideră că ideea includerii particulelor fine rezultate de la sistemele de frânare și de la frecarea anvelopelor cu asfaltul, care, conform unui studiu OECD, ar putea deveni principalele surse de poluare în domeniul transportului rutier până în 2035, ar trebui eliminată și tratată ca „o reglementare complet separată”.

Este important de știut că, la fel ca în cazul programului „Fit fo 55”, ACEA, ca asociație patronală, nu are ultimul cuvânt în domeniu și va trebui să respecte deciziile venite de la Comisia Europeană.