Criza energetică ar putea diminua producţia de automobile a Europei cu aproape 40%, estimează S&P

Firma de cercetare de piaţă S&P Global Mobility a avertizat marţi că, în conformitate cu un scenariu pesimist, criza energetică din Europa ar putea reduce producţia de automobile cu aproape 40%, sau peste un milion de unităţi pe trimestru, până la finele lui 2023, transmite Reuters.

Într-un raport intitulat ‘Winter is Coming’, analiştii de la S&P Global Mobility susţin că lanţurile de aprovizionare din industria auto, care sunt afectate deja de pandemia de COVID-19 şi invazia rusească din Ucraina, ar putea să se confrunte cu presiuni extinse pe urma exploziei costurilor la energie şi chiar a întreruperilor în aprovizionarea cu electricitate.

„În condiţiile în care preţurile la energie în Europa au explodat, o iarnă dură ar putea pune anumite sectoare auto în pericol de a nu putea să îşi menţină în funcţiune liniile de producţie”, susţin analiştii.

Potrivit calculelor S&P Global Mobility, costurile pentru producţia de autoturisme au crescut deja, până undeva între 687 şi 773 de euro per vehicul, de la un nivel de 50 de euro per vehicul înaintea crizei energetice, ceea ce pune presiuni în special asupra micilor furnizori.

Începând din trimestrul actual şi până la finele lui 2023, S&P Global Mobility estimează că producţia trimestrială a uzinelor de asamblare de autovehicule din Europa se va situa undeva între 4 şi 4,5 milioane de unităţi. Însă, în cazul unor „potenţiale restricţii ale furnizorilor de utilităţi”, această producţie ar putea să se reducă până la 2,75 milioane până la trei milioane de unităţi pe trimestru.

Analiştii de la S&P Global Mobility au analizat 11 mari hub-uri de producţie de automobile din Europa şi le-au ordonat în funcţie de care sunt ţările cele mai bine poziţionat pentru a traversa o criză energetică la iarnă. Pe primele locuri s-au situat Cehia şi Germania, cea mai mare economie europeană beneficiind de faptul că are o dependenţă redusă de electricitatea produsă pe bază de gaze naturale şi a faptului că depozitele sale de gaze au în prezent un grad de umplere satisfăcător. Pe de altă parte, uzinele de asamblare din Spania, Italia şi Belgia se confruntă cu cele mai mari riscuri, în condiţiile în care toate cele trei ţări au primit cele mai mici scoruri în materie de auto-suficienţă energetică.