Unul din cinci români are restanțe la facturi mai mari de trei salarii – STUDIU

Cel mai recent studiu național care reflectă atitudinile și obiceiurile românilor în domeniul financiar, realizat de KRUK România împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an,arată că 22% dintre români au restanțe.

Cel mai multe sunt la plata facturilor (15%), la returnarea împrumuturilor (8%), dar și la rate (7%). 

Mai mult de jumătate dintre restanțieri datorează cel mult valoarea unui venit lunar, iar 16% au deja de plată mai mult de trei venituri lunare. 

Veniturile insuficiente sau lipsa unei surse de venit, dar și aparitia unor probleme de sănătate sunt principalele motive pentru acumularea restanțelor. 

Doar 20% dintre cei intervievați declară repercusiunile legale ca fiind principalul motiv de plată si puțin sub acest procent ar plăti din obligație morală. 

Cu toate acestea, aproape toți cei intervievați anul acesta spun că prioritizează plata facturilor la utilități, pe care nu o amână niciodată, în detrimentul cheltuielilor cu sănătatea. 

Economisirea nu e, în schimb, o prioritate în 2022, relevă studiul. Jumătate din familiile din România nu fac economii, 44% declară că au avut datorii – în creștere față de anul trecut, iar 50% că e dificil sau foarte dificil să le achite. 

Principalul factor pentru care românii aleg să își achite datoriile la timp este reducerea stresului și doar 12% se tem de repercusiunea propririlor. 

În schimb, 90% declară că și le asumă și se consideră responsabili personal pentru restanțele acumulate, deși se așteaptă la recompense pentru plata acestora la timp. O treime din respondenții cu restanțe spun că trebuie sa renunțe la cheltuielile de bază în gospodărie ca să poată plăti datoriile, iar 14% chiar la cheltuielile cu sănătatea. Trei sferturi dintre români consideră ca e necesar să acumuleze datorii ca să poată face investiții semnificative pentru familie. 

30% dintre români trăiesc doar cu strictul necesar și doar 40% declară că au bani pentru un trai decent. Cu toate acestea, suma medie economisită este în ușoară creștere față de anul trecut, de la 960 de lei la 1125 de lei pe lună. Chiar și asa, numai 40% dintre cei care fac economii pot trăi din fondurile de urgență maximum trei luni. 30% nu își fac astfel de fonduri.

Acelasi procent care ar fi investit anul trecut în afaceri, anul acesta declară că ar ține, mai bine, banii la saltea. Doar 3% ar investi la bursă. Majoritatea (37%) ar depune, în continuare, banii la bancă. A crescut interesul pentru plata creditelor, iar băncile au rămas cea mai sigură variantă de creditare pentru români. 

În ce privește prioritizarea plății ratelor, 44% dintre persoanele intervievate declară că, în acest moment, nu mai au astfel de cheltuieli. Dintre cei care declară că au credite, 93% le achită cu prioritate, în creștere cu 9% față de anul trecut. 

Comparativ cu anul trecut, a crescut (+12%) numărul românilor care declară ca au avut vreodată credite, ceea ce înseamnă că mai mulți români au accesat anul acesta pentru prima dată această metodă de finanțare; cei mai multi care se împrumută astfel sunt din Transilvania și Banat și au între 46 si 55 de ani. Câștigă teren în 2022 însă serviciul Revolut, în fața conturilor de economii; 80% dintre români declară că nu au cont de economii.