Institutul pentru Protecţia Mediului, avertisment după lucrările la Canalul Bîstroe începute de Ucraina: Vor avea un impact imediat asupra Deltei Dunării

RAPORT PRIVIND SITUAȚIA IMPACTULUI POSIBIL AL CANALULUI BÂSTROE ÎN CAZUL ADÂNCIRII ACESTUIA PENTRU TRANSPORTUL NAVAL MARITIM „Este evident faptul că lucrările de adâncire a canalului Bâstroe vor avea un impact imediat cuantificabil asupra Deltei Dunării, care va afecta în special populația de sturioni sălbatici. Practic, apare un impact în timpul dragării dacă NU se respectă perioadele de migrare a sturionilor pe brațul Chilia, conform proiectului ”Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175” finanțat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport”. Din rezultatele monitorizării sturionilor adulți și juvenili marcați cu emițătoare ultrasonice, reies următoarele aspecte:- Brațul Chilia este preferat de juvenili, identificându-se aici 70% din totalul efectivelor și numai 30% pe brațul Tulcea.- Brațul Chilia este preferat într-un procent de 59% din efectivele populației de sturioni adulți, față de 41% care preferă brațul Tulcea.- Este dovedit, în urma campaniilor de monitorizare in situ, că presiunea din cauza braconajului este foarte mare, 80% din sturionii marcați cu emițătoare ultrasonice nu au fost detectați de stațiile de control DKMR. Conform Raportărilor de țară realizate de către România în baza articolului 17 al Directivei Habitate 43/92/CEE pentru perioada 2007-2013 și 2013-2018 s-a evidențiat faptul că starea de conservarea a speciilor de sturioni migrator anadrome este încadrată ca având calificativul „unfavourable – bad”, tendința acesteia fiind în continuă deteriorare „deteriorating”. Pentru a putea menține viabile populațiile de sturioni care se mai regăsesc în prezent pe cursul Dunării este necesara aplicarea unor măsuri imediate coroborat cu monitorizarea tuturor presiunilor care pot atenta la degradarea stării de conservare. Pe lângă presiunea exercitată de lucrările recente de îmbunătățire a navigației, există riscul colmatării Stambulului Vechi, fapt ce poate conduce la pierderea unui traseu important de migrație pentru reproducerea populației de sturioni sălbatici. Acest risc amplifică presiunea deja existentă asupra sturionilor anadromi, datorată braconajului, generând o formă majoră de impact cumulat ale cărui efecte pe termen mediu şi lung sunt dificil de estimat. Practic, dintre traseele de migraţie a populației de sturioni – canalul Bâstroe, brațul Sulina și brațul Sfântu Gheorghe, va rămâne potențial activ doar ultimul, primele două devenind, în timp, imposibil de utilizat de către aceste specii, din cauza modificării semnificative a parametrilor hidrodinamici de importanţă critică în migraţia sturionilor, mai exact viteza de curgere a apei şi adâncimea. Faptul că vapoarele maritime ce navighează pe brațul Sulina manifestă un impact negativ asupra populaţiilor de sturioni ceea ce este dovedit în timp atât prin campaniile de monitorizare, cât și de către literatura de specialitate, același aspect, prin similitudine se va întâmpla și în cazul Canalului Bâstroe.În acest context, este evidentă necesitatea de a identifica măsuri care să elimine acest risc prin monitorizare continuă a Stambulului Vechi și prin implementarea unor soluții, în timp util, care să prevină colmatarea acestuia.MĂSURI URGENTE PENTRU UN IMPACT MINIM AL LUCRĂRILOR DE ADÂNCIRE A CANALULUI Echipa INCDPM a realizat două modele numerice (1 pentru condiții hidrodinamice și 1 pentru transport de sedimente) pentru a servi drept instrument fundamental în realizarea prognozelor privind evoluția în timp a riscului de colmatare a braţului Stambulul Vechi. O măsură importantă în minimizarea gradului actual de incertitudine privind impactul posibil al lucrărilor de adâncire a canalului Bâstroe, în vederea asigurării navigabilității pentru vapoare maritime este realizarea unui studiu de evaluare a impactului transfrontalier și implementarea unor sisteme de monitorizare a parametrilor hidrodinamici și morfologici, respectiv a sturionilor marcați cu emițătoare ultrasonice.În final, se recomandă realizarea unui program comun de monitorizare între Ucraina și România, care să asigure premizele favorabile de a interveni în timp util, în cazul în care se constată că pe termen mediu și lung pot apărea efecte negative asupra Deltei Dunării și, în special, asupra populației de sturioni, respectiv debitelor brațului Chilia.În egală măsură, este imperios necesar să se realizeze studii amănunţite de investigare a dimensiunii populaţionale exacte şi actualizate pentru populaţiile sălbatice ale tuturor speciilor de sturioni din Dunăre, întrucât ultimele astfel de studii au fost efectuate cu 13-15 ani în urmă şi au avut ca subiect doar date teoretice disparate, existente la acel moment [25]. Aceste studii vor putea crea un context actualizat care să permită înţelegerea corectă a problematicilor sturionilor în Dunăre, a dimensiunii populaţiilor, a probabilităţii de extincţie a acestora, a modului în care acestea suportă impactul negativ datorită activităţilor antropice (adâncirea Canalului Bâstroe, braconaj, etc.) sau a altor aspecte, cum ar fi schimbările climatice. Contextul schimbărilor climatice implică, dincolo de creşterea graduală a temperaturilor, şi componenta pluviometrică, aflată în scădere, care are influenţă majoră asupra debitelor Dunării şi a râurilor sale tributare, şi contribuie, în contextul intervenţiilor în albie de tip dragare şi adâncire a şenalului navigabil, la scăderea debitului în zona Stambulul Vechi, care poate manifesta un impact negativ cumulat”, a transmis Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.