Alegerile de anul viitor, din România, sunt în pericol! Polițiștii ar putea perturba procesul electoral – Care e motivul

„În cazul în care nu se vor găsi soluţii pentru solicitările noastre legitime, având în vedere faptul că Poliţia este entitatea care poate asigura echidistant, imparţial, obiectiv şi eficient paza secţiilor de votare, vom boicota cele patru sesiuni de alegeri din 2024, adică în anul următor nu vom asigura paza, ordinea, siguranţa publică la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale. Poliţiştii vor refuza, se vor îmbolnăvi, nu vor intra în serviciu, similar colegilor de la penitenciare, similar colegilor grefieri de la Justiţie. La momentul respectiv nu ştim ce va face Guvernul, cu cine va garanta că asigură alegeri curate şi corecte”, a declarat preşedintele SNPPC, Vasile Zelca, pentru AGERPRES.

Potrivit acestuia, principalele nemulţumiri sunt neaplicarea Legii 153 din 2017 privind salarizarea poliţiştilor, neactualizarea normei de hrană, neactualizarea indemnizaţiei de chirie, lipsa predictibilităţii în salarizare, în carieră şi pensionare, „bătaia de joc care a devenit poliţistul persoană contractuală din MAI în ultimii ani, prin salarizare precară”.

El a explicat că salariul mic reprezintă principalul motiv pentru care tinerii nu se mai îndreaptă spre „această profesie de risc şi vocaţie”.

„Ne-am întâlnit cu domnul ministru ieri, dar semnalele nu sunt mulţumitoare. Ordonanţa trenuleţ, care este în dezbatere publică, probabil va fi aprobată astăzi (joi, n.r.), acordă pentru poliţişti şi personalul contractual o majorare de 5% care este foarte, foarte, foarte puţin. Este absolut insuficient. Un poliţist debutant, care acum are un salariu de bază de 3.490 lei, după această indexare/majorare va avea 3.610 lei şi, dacă salariul minim pe economie va ajunge 3.700 lei, poliţistul va avea un salariu mai mic decât salariul minim pe economie. Va fi nevoie de o sumă compensatorie pentru o muncă care este vitală pentru ţară. Pentru o muncă care asigură ordine şi siguranţă publică. Un poliţist care are liceul şi care are şi post-liceală, Şcoala de la Câmpia sau de la Cluj, este mai prost plătit decât un muncitor necalificat. Adică este o bătaie de joc totală. Nu putem să mai tolerăm aşa ceva”, a explicat preşedintele SNPPC.

El a precizat că sporurile se primesc dacă se lucrează în condiţii de sporuri, însă dacă nu se lucrează în condiţii se primeşte salariul de bază. „Sunt colegi care lucrează de luni până vineri, 8:00-16:00 şi nu au sporuri. Ei ce fac? Se duc pe mai puţin decât salariul minim pe economie?”, a mai spus sindicalistul.

Pe de altă parte, reprezentanţii SNPPC au solicitat un Consiliu Naţional Tripartit doar pentru familia ocupaţională „Apărare, ordine publică şi securitate naţională”.

„Am solicitat prin Cartel Alfa un Consiliu Naţional Tripartit (CNT) doar pentru familia ocupaţională „Apărare, ordine publică şi securitate naţională”, să ne întâlnim cu primul ministru, cu domnul Ciolacu, să-i explicăm situaţia în care suntem, să îl facem să înţeleagă că acea majorare cu 5% este o umilinţă pentru noi. Noi dorim aplicarea Legii 153, aşa cum a fost votată şi promulgată în Parlament. Coeficientul fiecărui poliţist înmulţit cu salariul minim pe economie aflat în plată. Rezultatul este baza de calcul pentru sporuri şi indemnizaţii. Creşte salariul minim pe economie, creşte şi salariul poliţistului. Stagnează salariul minim pe economie, stagnează şi salariul poliţistului”, a adăugat sindicalistul.

Astfel, printre revendicări se află: aplicarea, în integralitate, a Legii-cadru a salarizării 153/2017, respectiv acordarea sporurilor şi idemnizaţiilor la valorile salariale din iunie 2023, şi nu la cele aflate acum în plată, care sunt mult mai mici, şi includerea în bugetul public aferent anului 2024 a sumelor pentru plata personalului MAI care va fi implicat în cele două scrutine de alegeri de anul viitor, similar membrilor birourilor electorale de circumscripţie.

Totodată, sindicaliştii solicită actualizarea salariilor, de la 1 ianuarie 2024, în raport cu indicele de inflaţie stabilit oficial de către INS, dar şi cu preţurile principalelor produse de consum şi ale utilităţilor (minim 13,8%) şi actualizarea salariului de grad în raport cu salariul minim pe economie, stabilit prin HG, nu cu valorile de referinţă actuale, diminuate şi discriminatorii faţă de alte categorii bugetare.

Pe lista de revendicări se mai află asigurarea protecţiei juridice a poliţistului, prin modificarea legislaţiei, în sensul incriminării mai drastice a faptelor de ultraj (arest preventiv şi închisoare cu executare pentru făptuitori, fără alternative sancţionatorii), modernizarea Statutului poliţistului (actualul datează din 2002) şi adoptarea unui Ghid al carierei în profesia de poliţist, în concordanţă cu realităţile actuale.

Sindicaliştii mai cer actualizarea normei de hrană (pentru poliţişti şi PC) şi a normei de echipare, în raport cu statisticile oficiale ale INS şi cu prevederile legale în domeniu, actualizarea sporului pentru suprasolicitare neuropsihică acordat poliţistilor judiciarişti/beneficiarilor din MAI, la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017, şi nu la valoarea minimă, aflată în plată.

Printre revendicări se mai află actualizarea, la preţul pieţei, a compensaţiei pentru chirie, care se plăteşte şi în prezent la cuantumul stabilit în urmă cu 14 ani (2009), indexarea pensiilor militare de stat conform celor din sistemul de pensii publice, obţinerea dreptului constituţional la grevă pentru poliţişti, deoarece actualele pârghii de luptă sindicală sunt insuficiente pentru categoria noastră profesională, avantajând forul legislativ, MAI şi Guvernul.