Skip to content
ȘTIRI DE ULTIMĂ ORĂ
ȘTIRI DE ULTIMĂ ORĂ

Știri pe scurt: comunicate.info

  • Acasa
  • Cookies
  • Servicii
ȘTIRI DE ULTIMĂ ORĂ

Știri pe scurt: comunicate.info

Economia Rusiei este sub presiune. Dar acest lucru nu îl va aduce pe Putin la masa negocierilor prea curând ANALIZĂ

Webpress, 21 decembrie 202521 decembrie 2025

Economia Rusiei se confruntă, în acest an, cu tot mai multe dificultăți: inflație ridicată, un deficit bugetar în creștere — alimentat în mare parte de cheltuielile militare masive — și venituri în scădere din exporturile de petrol și gaze naturale.

Creșterea economică a încetinit semnificativ. Cu toate acestea, analiștii spun că presiunile economice actuale sunt puțin probabil să-l determine pe președintele Vladimir Putin să accepte negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina în viitorul apropiat. Kremlinul ar putea continua conflictul încă mulți ani, în ritmul actual, chiar și în condițiile sancțiunilor occidentale existente, relatează CNN.

„Dacă ne uităm strict la economie, aceasta nu este factorul decisiv care să provoace o ruptură”, spune Maria Snegovaia, expertă în Rusia și Eurasia la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). „Situația nu este catastrofală. Este gestionabilă.”

Pe termen de trei până la cinci ani, Rusia ar putea continua să lupte, afirmă ea, subliniind însă că evaluările devin mult mai incerte dincolo de acest orizont.

Un grup de economiști ruși aflați în exil, critici ai regimului Putin, consideră chiar că războiul de uzură ar putea dura și mai mult, deoarece capacitatea Kremlinului de a-l susține nu este, deocamdată, „limitata de constrângeri economice”.

Sancțiunile occidentale nu au provocat suficientă presiune asupra economiei ruse, axată pe energie, pentru a forța Moscova să-și schimbe strategia, explică Richard Connolly, expert la Royal United Services Institute (RUSI), un important think tank britanic.

„Atât timp cât Rusia continuă să extragă petrol și să-l vândă la prețuri relativ acceptabile, are suficienți bani pentru a merge mai departe”, spune Connolly. „Nu este o situație ideală pentru ei, dar economia nu este un factor decisiv în calculele lui Putin privind războiul.”

Istoria arată că Rusia este mai predispusă să accepte o pace nefavorabilă atunci când se confruntă cu o criză economică severă — așa cum s-a întâmplat la finalul Primului Război Mondial sau după războiul sovietic din Afganistan. Situația actuală este însă „departe de acel punct”, spune Snegovaia, iar pentru a ajunge acolo ar fi nevoie de „presiuni mult mai serioase și de o perioadă mult mai lungă”.

Aceasta este o veste proastă atât pentru Ucraina, cât și pentru administrația Trump, care a purtat mai multe runde de discuții în încercarea de a negocia încheierea conflictului.

Impozite mai mari și prețuri în creștere

Ceea ce s-a schimbat este faptul că impulsul economic inițial generat de cheltuielile militare pare să se fi epuizat. Kremlinul este acum nevoit să transfere tot mai mult costul războiului asupra societății, explică Snegovaia.

Aceasta s-a tradus prin majorări semnificative ale impozitelor pe venit și pe profit, precum și prin creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA), menite să finanțeze niveluri record de cheltuieli militare. În același timp, consumatorii ruși se confruntă cu scumpiri accentuate, mai ales la bunurile importate.

Totuși, spre deosebire de Occident, inflația ridicată nu generează un nivel comparabil de nemulțumire socială în Rusia, susține Snegovaia, invocând rolul propagandei și al represiunii statului.

Alți experți subliniază că inflația ridicată este un fenomen familiar pentru populația Rusiei post-sovietice. Fondul Monetar Internațional estimează că inflația anuală medie va fi de 7,6% în acest an, în scădere față de 9,5% în 2024.

Cheltuielile militare reprezintă acum aproape 40% din bugetul Rusiei, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte. Un raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm arată că aceste cheltuieli au crescut cu 38% în 2024 față de anul precedent.

Această expansiune a creat și „câștigători” ai economiei de război: industria de apărare și muncitorii din sectoarele industriale. În unele regiuni, sărăcia a scăzut, ceea ce reduce presiunea politică asupra Kremlinului.

Potrivit cercetătoarei Ekaterina Kurbangaleeva, salariile unor categorii de lucrători s-au triplat sau chiar quintuplicat între 2021 și 2024. Zonele rurale mai sărace au beneficiat, de asemenea, de plățile mari acordate soldaților și familiilor acestora — o strategie folosită pentru a atrage voluntari și a evita mobilizarea generală.

„Soldații ruși de astăzi sunt plătiți mai bine decât oricând în istorie”, spune Connolly. „Pentru mulți, acest război a adus venituri pe care nu le-ar fi obținut niciodată în economia civilă.”

Guvernul a acordat și despăgubiri substanțiale familiilor soldaților uciși sau răniți, ceea ce a contribuit la temperarea nemulțumirii publice, în ciuda pierderilor uriașe — estimate de CSIS la aproape un milion de victime, dintre care circa 250.000 de morți.

O problemă pentru viitor

Pe termen lung însă, perspectivele sunt mai sumbre. Rusia a apelat masiv la fondul său suveran, iar rezervele lichide ale Fondului Național de Bunăstare au scăzut cu 57% de la începutul războiului, potrivit Institutului Școlii de Economie din Kiev.

Pe măsură ce aceste rezerve se epuizează, devine tot mai dificil pentru guvern să mențină nivelul actual al cheltuielilor militare fără reduceri vizibile ale cheltuielilor sociale, avertizează analiștii.

În paralel, sancțiunile recente impuse de SUA și Marea Britanie asupra unor giganți energetici precum Lukoil și Rosneft au crescut costurile pentru economia rusă. Exporturile sunt redirecționate prin intermediari mai mici, ceea ce implică pierderi suplimentare.

Analiștii spun că o aplicare mai strictă a sancțiunilor și o presiune sporită asupra marilor cumpărători de petrol rusesc, precum India și China, ar putea, în cele din urmă, să schimbe calculele Kremlinului.

„Cu cât presiunea este mai mare, cu atât devine mai costisitor pentru Rusia să evite sancțiunile”, explică experții. Deocamdată însă, economia, deși slăbită, nu este suficient de afectată pentru a forța o schimbare de direcție la Moscova.

Afaceri / Comert Finante / Contabilitate Politica

Navigare în articole

Știrea precedentă
Următoarea știre

Articole similare

Problemele termoficării și ale transportului public vin din faptul că Primăria Capitalei este subfinanțată, consideră premierul Bolojan. Cum va rezolva situația

4 februarie 20265 februarie 2026

Companii deținute de primărie sunt pe pierdere de ani de zile, cumulează datorii uriașe la ANAF și primesc subvenție din buzunarul tuturor bucureștenilor. Sunt o gaură neagră în finanțele Capitalei, printre multe altele. Bucureștiul a încheiat 2025 cu o datorie de peste 2 miliarde de lei, iar acum noul primar…

Citește mai mult

Africa de Sud anunță OFICIAL că a trecut de valul OMICRON. Ce ne așteaptă în 2022 – Vestea de la sfârșitul anului

31 decembrie 2021

Africa de Sud, unde varianta cea mai contagioasă de coronavirus a fost identifcată la începutul lunii decembrie, are vești îmbucurătoare. Autoritățile sanitare au anunțat că a fost depăşit vârful acestui val pandemic înregistrând doar o creştere „marginală” a deceselor, în contextul în care numeroase alte ţări înregistrează recorduri de infectări….

Citește mai mult

NASA va lansa Telescopul Spațial James Webb de Crăciun, cu o racheta Ariane 5

24 decembrie 202131 martie 2022

Este stabilit acum ca misiunea să fie lansată pe 25 decembrie, nu mai devreme de ora României 14:20, la bordul rachetei Ariane 5 din portul spaţial european Kourou din Guyana Franceză. Telescopul era planificat să fie lansat în 2018, apoi anul acesta, la jumătatea lunii decembrie, iar de atunci misiunea…

Citește mai mult

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri de ultimă oră

Imagistică la MedLife
Imagistică la MedLife

Categorii știri

  • Administratie publica (803)
  • Afaceri / Comert (368)
  • Arhitectura / Design (89)
  • Arta / Divertisment (339)
  • Auto / Moto (1.434)
  • Banci / Asigurari (124)
  • Comunicate noi (27.029)
  • Comunicate top (18)
  • Educatie / Cultura (373)
  • Finante / Contabilitate (414)
  • Horoscop 2023 (1.209)
  • Industrie / Tehnologie (266)
  • Institutii publice (2.369)
  • Internet (186)
  • IT / Comunicatii (170)
  • Logistica / Transport (1.408)
  • Magazine online (60)
  • Media / Publicitate (41)
  • Monden / Lifestyle (2.299)
  • Politica (3.885)
  • Resurse umane (148)
  • Sanatate (425)
  • Sport (318)
  • Stiinta / Cercetare (558)
  • Stiri (39.309)
  • Turism (68)

Personalități

  • Nicușor Dan (913)
  • Ilie Bolojan (830)
  • Marcel Ciolacu (598)
  • Nicolae Ciucă (585)
  • Klaus Iohannis (579)
  • Sorin Grindeanu (414)
  • George Simion (312)
  • Călin Georgescu (239)
  • Eugen Tomac (218)
  • Kelemen Hunor (161)
  • Gabriela Firea (146)
  • Traian Băsescu (142)
  • Florin Cîțu (132)
  • Rareș Bogdan (130)
  • Dominic Fritz (125)
  • Ludovic Orban (103)
  • Cătălin Predoiu (101)
  • Victor Ponta (95)
  • Diana Șoșoacă (91)
  • Crin Antonescu (69)

Site-uri utile

  • Coloring pages
  • Implant dentar Bucuresti
  • Ortodont Cluj

Știri zilnice online din surse sigure

Fiți la curent cu ultimele știri zilnice pe scurt. Alegeți o sursă de informare corectă și sigură. Comunicate.info, organizație neguvernamentală independentă, neafiliată politic și apolitică.

Comunicatele de presă, sursele de știri, informațiile economice și social-politice sunt preluate zilnic din presa scrisă din România și sunt publicate ca știri de ultimă oră, știri zilnice, știri pe scurt, cu caracter și în scop informativ pentru toți cititorii noștrii.
©2026 ȘTIRI DE ULTIMĂ ORĂ www.comunicate.info