Economia Rusiei este sub presiune. Dar acest lucru nu îl va aduce pe Putin la masa negocierilor prea curând ANALIZĂ

Economia Rusiei se confruntă, în acest an, cu tot mai multe dificultăți: inflație ridicată, un deficit bugetar în creștere — alimentat în mare parte de cheltuielile militare masive — și venituri în scădere din exporturile de petrol și gaze naturale.

Creșterea economică a încetinit semnificativ. Cu toate acestea, analiștii spun că presiunile economice actuale sunt puțin probabil să-l determine pe președintele Vladimir Putin să accepte negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina în viitorul apropiat. Kremlinul ar putea continua conflictul încă mulți ani, în ritmul actual, chiar și în condițiile sancțiunilor occidentale existente, relatează CNN.

„Dacă ne uităm strict la economie, aceasta nu este factorul decisiv care să provoace o ruptură”, spune Maria Snegovaia, expertă în Rusia și Eurasia la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). „Situația nu este catastrofală. Este gestionabilă.”

Pe termen de trei până la cinci ani, Rusia ar putea continua să lupte, afirmă ea, subliniind însă că evaluările devin mult mai incerte dincolo de acest orizont.

Un grup de economiști ruși aflați în exil, critici ai regimului Putin, consideră chiar că războiul de uzură ar putea dura și mai mult, deoarece capacitatea Kremlinului de a-l susține nu este, deocamdată, „limitata de constrângeri economice”.

Sancțiunile occidentale nu au provocat suficientă presiune asupra economiei ruse, axată pe energie, pentru a forța Moscova să-și schimbe strategia, explică Richard Connolly, expert la Royal United Services Institute (RUSI), un important think tank britanic.

„Atât timp cât Rusia continuă să extragă petrol și să-l vândă la prețuri relativ acceptabile, are suficienți bani pentru a merge mai departe”, spune Connolly. „Nu este o situație ideală pentru ei, dar economia nu este un factor decisiv în calculele lui Putin privind războiul.”

Istoria arată că Rusia este mai predispusă să accepte o pace nefavorabilă atunci când se confruntă cu o criză economică severă — așa cum s-a întâmplat la finalul Primului Război Mondial sau după războiul sovietic din Afganistan. Situația actuală este însă „departe de acel punct”, spune Snegovaia, iar pentru a ajunge acolo ar fi nevoie de „presiuni mult mai serioase și de o perioadă mult mai lungă”.

Impozite mai mari și prețuri în creștere

Ceea ce s-a schimbat este faptul că impulsul economic inițial generat de cheltuielile militare pare să se fi epuizat. Kremlinul este acum nevoit să transfere tot mai mult costul războiului asupra societății, explică Snegovaia.

Aceasta s-a tradus prin majorări semnificative ale impozitelor pe venit și pe profit, precum și prin creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA), menite să finanțeze niveluri record de cheltuieli militare. În același timp, consumatorii ruși se confruntă cu scumpiri accentuate, mai ales la bunurile importate.

Totuși, spre deosebire de Occident, inflația ridicată nu generează un nivel comparabil de nemulțumire socială în Rusia, susține Snegovaia, invocând rolul propagandei și al represiunii statului.

Alți experți subliniază că inflația ridicată este un fenomen familiar pentru populația Rusiei post-sovietice. Fondul Monetar Internațional estimează că inflația anuală medie va fi de 7,6% în acest an, în scădere față de 9,5% în 2024.

Cheltuielile militare reprezintă acum aproape 40% din bugetul Rusiei, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte. Un raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm arată că aceste cheltuieli au crescut cu 38% în 2024 față de anul precedent.

Această expansiune a creat și „câștigători” ai economiei de război: industria de apărare și muncitorii din sectoarele industriale. În unele regiuni, sărăcia a scăzut, ceea ce reduce presiunea politică asupra Kremlinului.

Potrivit cercetătoarei Ekaterina Kurbangaleeva, salariile unor categorii de lucrători s-au triplat sau chiar quintuplicat între 2021 și 2024. Zonele rurale mai sărace au beneficiat, de asemenea, de plățile mari acordate soldaților și familiilor acestora — o strategie folosită pentru a atrage voluntari și a evita mobilizarea generală.

„Soldații ruși de astăzi sunt plătiți mai bine decât oricând în istorie”, spune Connolly. „Pentru mulți, acest război a adus venituri pe care nu le-ar fi obținut niciodată în economia civilă.”

Guvernul a acordat și despăgubiri substanțiale familiilor soldaților uciși sau răniți, ceea ce a contribuit la temperarea nemulțumirii publice, în ciuda pierderilor uriașe — estimate de CSIS la aproape un milion de victime, dintre care circa 250.000 de morți.

O problemă pentru viitor

Pe termen lung însă, perspectivele sunt mai sumbre. Rusia a apelat masiv la fondul său suveran, iar rezervele lichide ale Fondului Național de Bunăstare au scăzut cu 57% de la începutul războiului, potrivit Institutului Școlii de Economie din Kiev.

Pe măsură ce aceste rezerve se epuizează, devine tot mai dificil pentru guvern să mențină nivelul actual al cheltuielilor militare fără reduceri vizibile ale cheltuielilor sociale, avertizează analiștii.

În paralel, sancțiunile recente impuse de SUA și Marea Britanie asupra unor giganți energetici precum Lukoil și Rosneft au crescut costurile pentru economia rusă. Exporturile sunt redirecționate prin intermediari mai mici, ceea ce implică pierderi suplimentare.

Analiștii spun că o aplicare mai strictă a sancțiunilor și o presiune sporită asupra marilor cumpărători de petrol rusesc, precum India și China, ar putea, în cele din urmă, să schimbe calculele Kremlinului.

„Cu cât presiunea este mai mare, cu atât devine mai costisitor pentru Rusia să evite sancțiunile”, explică experții. Deocamdată însă, economia, deși slăbită, nu este suficient de afectată pentru a forța o schimbare de direcție la Moscova.