UE încearcă să reînnode relațiile cu Turcia, mizând pe rolul-cheie al Ankarei în dosarul Ucraina

După ani în care Turcia a fost percepută mai degrabă ca o problemă decât ca un partener, Uniunea Europeană încearcă acum să o readucă în ecuația de securitate regională, pe măsură ce perspectivele unor negocieri de pace în Ucraina încep să prindă contur.

Cu un rol potențial esențial în arhitectura postbelică din Ucraina — inclusiv ca actor de securitate în Marea Neagră și posibil contributor la o misiune de menținere a păcii — Turcia devine un partener strategic dificil, dar inevitabil pentru Bruxelles. În acest context, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, efectuează vineri, 6 februarie, o vizită la Ankara, într-un demers menit să deblocheze o relație marcată de ani de neîncredere și stagnare, scrie politico.eu.

„Pacea în Ucraina va schimba realitățile din Europa, în special în regiunea Mării Negre. Turcia va fi un partener foarte important pentru noi”, a transmis Kos într-o declarație scrisă, înaintea vizitei. „Pregătirea pentru pace și stabilitate în Europa presupune construirea unui parteneriat solid cu Turcia”, a adăugat ea.

Turcia rămâne un actor militar major și o poziție strategică

Turcia rămâne un actor militar major, cu a doua cea mai mare armată din NATO și o poziție strategică ce îi conferă influență decisivă între Mediterană, Orientul Mijlociu și Marea Neagră. Controlul asupra strâmtorii Bosfor îi oferă un rol central în securitatea regională, iar Ankara a fost un mediator-cheie al acordului din iulie 2022 privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Statul cu aproape 90 de milioane de locuitori și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord cu Rusia, și de a prelua un rol de lider în arhitectura de securitate a Mării Negre.

Negocierile cu UE sunt înghețate din 2018

Relațiile UE–Turcia s-au deteriorat însă constant în ultimul deceniu, pe fondul derapajelor democratice de la Ankara, al concentrării puterii în mâinile președintelui Recep Tayyip Erdoğan și al represiunii împotriva opoziției politice. Deși Turcia este oficial stat candidat la aderarea la UE, negocierile sunt înghețate din 2018.

„Ultimele rapoarte de extindere ale UE arată o îndepărtare de standardele europene, în special în ceea ce privește statul de drept și democrația”, a subliniat Marta Kos. „Turcia are o tradiție democratică îndelungată și o societate civilă puternică. Acestea trebuie consolidate pentru a reconstrui încrederea dintre UE și Turcia.”

Primele semnale de destensionare sunt, deocamdată, prudente. La Ankara, Kos va participa la semnarea unui acord prin care Banca Europeană de Investiții va acorda Turciei împrumuturi de 200 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile. BEI suspendase finanțările către Turcia în 2019, în urma disputei legate de forajele de petrol și gaze din largul Ciprului.

Tot vineri, Comisia Europeană urmează să publice un studiu privind consolidarea conectivității transregionale între Turcia, Europa Centrală și Caucazul de Sud. Documentul analizează nevoile de investiții în infrastructură de transport, comerț, energie și digitalizare de-a lungul coridorului transcaspic, care leagă China de Asia Centrală, Caucaz și Marea Neagră.

Aceste gesturi au o valoare simbolică, însă nu răspund principalei revendicări a Ankarei: modernizarea uniunii vamale cu UE, în vigoare din 1995. Noile acorduri comerciale ale Bruxellesului cu India și blocul Mercosur riscă să plaseze Turcia într-o poziție dezavantajoasă, obligând-o să acorde acces fără taxe produselor provenite din aceste state, fără a beneficia de reciprocitate.

Chiar și primarul ales al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu — arestat în martie, declanșând proteste masive și reacții internaționale — s-a pronunțat în favoarea actualizării acordului vamal. Din detenție, acesta le-a cerut liderilor instituțiilor europene să modernizeze cadrul comercial cu Turcia, avertizând asupra efectelor „asimetrice” ale noilor acorduri UE.

Probleme cu Grecia și Cipru

Orice revizuire a uniunii vamale necesită însă acordul statelor membre, iar Grecia și Cipru se opun relansării relațiilor fără un gest de bunăvoință din partea Ankarei. Ciprul solicită, între altele, accesul navelor sale în porturile turcești, în condițiile în care Ankara nu recunoaște statul cipriot, divizat după intervenția militară turcă din 1974.

„Forța oricărui parteneriat viitor trebuie să se bazeze pe relații politice bune cu statele membre și, în special, pe relații de bună vecinătate și pe relații funcționale cu Cipru”, a punctat Marta Kos.

Deocamdată, Ankara nu a dat semne clare de deschidere. Anul trecut, autoritățile turce au respins o propunere a președintelui cipriot privind deschiderea porturilor în schimbul facilitării accesului la vize europene pentru oamenii de afaceri turci.

Totuși, reconfigurarea relațiilor geopolitice și comerciale globale, impulsionată de politicile administrației Trump, ar putea împinge UE și Turcia spre o apropiere pragmatică, notează politico.eu.

„Lumea se schimbă, iar istoria se accelerează. Relațiile UE–Turcia trebuie să se adapteze”, a declarat ambasadoarea Turciei pe lângă UE, Yaprak Balkan. „Consolidarea acestor relații trebuie să se bazeze pe interese reciproce. Obiectivul strategic al Turciei rămâne aderarea la Uniunea Europeană.”

Reluarea negocierilor de aderare nu se află, deocamdată, pe agenda Bruxellesului. „Avem nevoie de o privire proaspătă asupra relațiilor noastre cu Turcia”, a concluzionat Marta Kos. „Vizita mea la Ankara este despre reconstruirea încrederii și despre identificarea unor soluții pentru ca relația economică să funcționeze mai bine pentru ambele părți.”